Kyiv Post: SUA va reduce efectivele militare din Bulgaria, Ungaria și Slovacia, după retragerea din România

Administrația Trump a notificat în mod discret mai multe capitale europene, inclusiv Sofia, Budapesta și Bratislava, privind o recalibrare marginală a forțelor americane din Europa de Est, care ar urma să înceapă în decembrie, la scurt timp după retragerea unei brigăzi rotaționale din România. Decizia a provocat deja reacții bipartizane critice în Congresul SUA și neliniște în cadrul NATO, notează Kyiv Post.

Potrivit surselor diplomatice citate de publicație, Washingtonul intenționează o reducere limitată a efectivelor americane din Bulgaria, Ungaria și Slovacia, justificată prin faptul că armatele europene ar fi „mai bine pregătite” decât în anii precedenți. Administrația a informat aliații că măsura ar reprezenta doar „faza a doua” a planului început cu România, urmând eventuale ajustări și în 2026, odată cu încheierea actualelor misiuni rotaționale.

Deși Pentagonul a calificat schimbările drept „marginale”, mai mulți diplomați NATO și-au exprimat îngrijorarea că măsura slăbește prezența americană pe flancul estic într-un moment în care Rusia își intensifică provocările în regiune.

Pentru a calma reacțiile, oficiali americani au subliniat că forțele SUA din Polonia și statele baltice nu vor fi afectate, iar angajamentul Washingtonului față de apărarea colectivă NATO rămâne „neclintit”.

Atât republicanii, cât și democrații au condamnat decizia. Reprezentantul republican Mike Turner, șeful delegației SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, a avertizat că reducerile de trupe „riscă să încurajeze agresiunea rusă” și a cerut menținerea unei prezențe americane „robuste și ferme” în Europa.

„Rusia continuă să-și manifeste ambițiile dincolo de Ucraina, prin incursiuni intenționate în spațiul aerian al țărilor de pe flancul estic”, a declarat Turner.

Senatoarea democrată Jeanne Shaheen, membră a Comisiei pentru Relații Externe, a calificat măsura drept „o mișcare profund eronată” care subminează eforturile președintelui Trump de a-l forța pe Putin să revină la masa negocierilor.

„Această decizie trimite exact semnalul greșit lui Vladimir Putin”, a spus Shaheen, adăugând că România este un „aliat-model”, cu o contribuție exemplară la apărarea NATO și un buget militar echivalent cu 5% din PIB.

Ea a cerut Casei Albe „clarificarea angajamentului față de aliați precum România”, subliniind că credibilitatea SUA în NATO este pusă în joc.

Fostul ambasador și diplomat american Daniel Fried, arhitect al politicii SUA în Europa de Est după Războiul Rece, a declarat pentru Kyiv Post că măsura reflectă „un compromis birocratic, nu o retragere strategică”.

„Există o dezbatere internă în administrația Trump despre poziționarea globală a forțelor. Cei care susțin o strategie ‘Asia First’ concurează cu cei care consideră Rusia principala amenințare”, a explicat Fried.

El a catalogat decizia drept „o greșeală”, afirmând că orice reducere vizibilă a prezenței americane în Europa trimite un semnal de slăbiciune Moscovei.

„Numerele sunt mici, nu schimbă echilibrul military, dar semnalul este prost”, a subliniat diplomatul, adăugând că păstrarea trupelor din Polonia și statele baltice reprezintă „coloana vertebrală a descurajării NATO”.

Fried a remarcat că presiunea din partea Congresului și reacțiile prudente ale României sunt „abordarea corectă” în acest moment.

„Dacă aceste retrageri se dovedesc a fi doar simbolice, nu este bine, dar nici un dezastru strategic”, a conchis diplomatul.