Magistrata Marina Rusu, despre „vetting-ul avocaților: Acesta nu ar fi doar un pas greșit, ci o ieșire simbolică din sistemul european de valori

Un vetting al avocaților ar fi posibil numai dacă Republica Moldova ar decide să renunțe la anumite angajamente internaționale fundamentale, iar dacă „vrem cu adevărat transparență și integritate”, trebuie „să privim spre cei care dețin puterea reală: deputați, miniștri, consilieri prezidențiali — cei care decid pentru milioane”. Concluzia aparține judecătoarei de la Judecătoria Cahul, Marina Rusu, care a criticat dur intenția Maiei Sandu de a supune unui proces de evaluare avocații din R. Moldova. Potrivit ei, „a interveni în independența avocaților „înseamnă a rupe fibra statului de drept,  a transforma dreptul într-un instrument de frică, nu de siguranță”.

„Președinta Republicii Moldova consideră că a venit timpul să facă vetting și avocaților. Sună spectaculos — dar spectacolul nu e același lucru cu legalitatea. Și, cu siguranță, nu e același lucru cu logica. Avocatura nu este parte a puterii de stat. Este o profesie liberă, garantată de lege și de Constituție. Articolul 7 din Legea cu privire la avocatură prevede clar că profesia de avocat este autonomă și independentă. Iar articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului garantează fiecărei persoane dreptul la apărare — adică dreptul de a fi reprezentată de un avocat liber de orice influență politică sau administrativă. Când președinta propune verificarea tuturor avocaților pentru onestitate, ideea devine absurdă, asemenea unei propuneri de a verifica medicii pentru loialitate înainte de o operație. Poți verifica un om concret, dacă există probe. Dar nu poți transforma o întreagă profesie în țap ispășitor doar pentru că își face meseria — aceea de a apăra cetățenii în fața puterii. Aceasta contravine articolului 21 din Constituție — prezumția de nevinovăție — și subminează încrederea dintre cetățean și justiție. Și pentru că știu cât de repede ideile președintei pot deveni proiecte de lege — uneori mai repede decât ne putem imagina — simt nevoia să previn societatea”, a punctat Marina Rusu.

Potrivit magistratei, un vetting al avocaților ar fi posibil numai dacă Republica Moldova ar decide să renunțe la anumite angajamente internaționale fundamentale.

„Pentru a impune un asemenea control, statul ar trebui să se retragă din:

 • Convenția Europeană a Drepturilor Omului (art. 6), care garantează dreptul la apărare;

 • Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (art. 47), care prevede dreptul la un proces echitabil și la un avocat independent;

 • Principiile fundamentale privind rolul avocaților (ONU, Havana, 1990), care interzic orice formă de intimidare, sancționare sau control politic asupra profesiei;

 • și, implicit, să încalce Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, care prevede consolidarea independenței justiției, nu subordonarea ei executivului. Așadar, un vetting al avocaților nu ar fi doar un pas greșit. Ar fi o ieșire simbolică din sistemul european de valori — un gest prin care am spune că nu mai credem în statul de drept, în drepturile omului și în separația puterilor”, a mai adăugat Rusu.

Magistrata a mai adăugat că „niciun stat membru al Consiliului Europei nu a aplicat vreodată un astfel de mecanism”. 

„Albania este singurul exemplu unde vettingul magistraților a fost considerat justificat, si a mers mai departe de magistrați, dar oricum nu ajuns la avocați. Avocatul nu este funcționar public. Nu semnează ordine, nu gestionează bugete, nu decide destine. El este puntea dintre om și sistem, între lege și conștiință individuală. A interveni în independența lui înseamnă a rupe chiar fibra statului de drept, a transforma dreptul într-un instrument de frică, nu de siguranță. Dacă vrem cu adevărat transparență și integritate, să privim spre cei care dețin puterea reală. Deputați, miniștri, consilieri prezidențiali — aceștia sunt cei care decid pentru milioane. Aici, un pre-vetting și vetting ar fi logic, echitabil și perfect justificat.

O verificare a activelor, a conflictelor de interese, a surselor de influență — nu ar fi o vânătoare de vrăjitoare, ci un gest de igienă democratică. Ca să primim un exemplu de integritate noi toți din partea celor care condică țara noastră și decid pentru noi toți care sunt standardele de integritate și onestitate. Așa se face în Ucraina, unde Legea „privind lustrația” verifică demnitarii publici.Aceasta este logica simetrică a vettingului: responsabilitatea începe de sus, acolo unde se iau deciziile, nu acolos, unde se apără drepturile. Democrația nu are nevoie de noi forme de intimidare a avocaților. Are nevoie de onestitate a puterii în fața poporului. Pentru că purificarea unui stat nu începe niciodată de la margine. Ea începe de sus — acolo unde se hotărăște dacă legea va rămâne lege sau se va transforma într-o armă prin care pedepsim „oameni răi””, a conchis Marina Rusu.