Marile companii aeriene reduc zborurile din cauza scumpirii și lipsei combustibilului. Ce se întâmplă în R. Moldova? 

Cele mai mari companii aeriene din lume încep să anuleze zboruri și să reducă rutele, pe fondul creșterii accelerate a prețurilor la combustibil și al problemelor de aprovizionare generate de conflictul din Orientul Mijlociu.

Potrivit datelor companiei de analiză Cirium, 19 dintre cele mai mari 20 de linii aeriene la nivel global au redus capacitatea de zbor pentru luna mai. Estimările privind creșterea traficului aerian au fost revizuite în scădere, iar în unele scenarii se anticipează chiar o contracție de până la 3%.

Criza este alimentată de perturbarea lanțurilor de aprovizionare cu petrol, în contextul războiului dintre SUA, Israel și Iran. Prețul petrolului Brent a depășit 100 de dolari pe baril la începutul lunii martie, iar combustibilul pentru avioane s-a scumpit și mai rapid, ajungând la aproape 200 de dolari pe baril.

Directorul Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, a avertizat că Europa ar mai avea rezerve de combustibil pentru aviație pentru aproximativ șase săptămâni. În schimb, oficialii Uniunii Europene susțin că, deocamdată, anulările de zboruri sunt cauzate în principal de costuri, nu de lipsa fizică a kerosenului.

În Europa, mai multe companii au început deja să își ajusteze operațiunile. Ryanair analizează reducerea unor rute, în timp ce KLM a anulat 80 de zboruri dus-întors de pe aeroportul Schiphol, invocând lipsa rentabilității. Grupul Lufthansa a anunțat eliminarea a aproximativ 20.000 de zboruri pe distanțe scurte până în luna octombrie.

Specialiștii avertizează că, pe măsură ce conflictul se prelungește, combustibilul pentru aviație devine tot mai dificil de procurat, în special pentru statele care nu dispun de producție proprie.

În acest context, companiile aeriene își ajustează strategiile, reducând zborurile cu grad scăzut de ocupare, consolidând rutele și transferând o parte din costuri către pasageri. Evoluția situației va depinde în mare măsură de dinamica conflictului și de stabilizarea piețelor energetice.

Combustibilul pentru avioane, derivat din kerosen, reprezintă aproximativ 30% din costurile totale ale companiilor aeriene. De la începutul conflictului, prețurile au crescut puternic, iar următorul risc este apariția penuriilor.

Potrivit experților, fiecare zi în care Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă apropie Europa de o criză de aprovizionare. Aproximativ 40% din importurile de combustibil pentru avioane ale Europei depind de această rută, iar transportul a fost deja blocat de la izbucnirea războiului.

Combustibilul pentru avioane este obținut din petrol brut în rafinării. Companiile aeriene îl achiziționează de la rafinării sau furnizori specializați, iar acesta este transportat pe mare sau prin conducte și stocat în aeroporturi.

În Republica Moldova, Aeroportul Internațional „Eugen Doga” Chișinău a anunțat că, deocamdată, stocurile disponibile permit desfășurarea activității operaționale în condiții normale, conform programului de zbor, fără perturbări generate de acest factor. Cu toate acestea, contextul regional rămâne tensionat, iar piața aviatică este atent monitorizată.

Problemele de aprovizionare nu înseamnă automat oprirea zborurilor, deoarece unele companii dispun de stocuri mai mari. Totuși, costurile crescute se vor reflecta în prețurile biletelor. Companiile mari sunt mai bine pregătite să facă față situației, având resurse financiare mai consistente pentru a absorbi creșterea prețurilor.

Spre exemplu, cei de la Wizz Air își mențin strategia de expansiune și în contextul turbulențelor de pe piața globală a aviației, marcate de scumpirea combustibilului și incertitudini geopolitice.

„Wizz Air este și a fost întotdeauna o companie orientată spre creștere. Chiar și după pandemia COVID, am înregistrat o creștere capacității de 130% în kilometri-scaun disponibili. Creștem numărul de locuri în fiecare avion”, a declarat Directorul Comercial al Wizz Air, Ian Malin, subliniind că extinderea a fost susținută de introducerea unor aeronave mai mari și mai eficiente.

Într-un context global volatil, Malin admite că „prețurile ridicate la petrol și instabilitatea geopolitică” creează incertitudine, însă compania este pregătită.

„Trebuie să putem gestiona atât perioadele bune, cât și pe cele dificile. Pandemia COVID, apoi războiul din Ucraina, conflictul dintre Israel și Hamas, problemele cu motoarele, iar acum noile provocări. Toate acestea ne-au făcut mai rezilienți și mai pregătiți pentru noua realitate”, a declarat sursa citată. 

Un element-cheie al strategiei este politica de protecție împotriva fluctuațiilor de preț la combustibil.

„Din 2023 aplicăm o strategie sistematică de hedging pentru combustibil, cu acoperire pe 18 luni. Astfel, impactul prețurilor ridicate este mai redus pentru noi. Avem un program complex cu bănci internaționale prin care compensăm diferențele de preț”, a explicat Malin.

În acest context, compania nu anticipează reduceri semnificative de activitate.

„Am luat anumite măsuri pentru a fi pregătiți. În primul rând, ne-am stabilit clar zonele de interes: Europa Centrală și de Est, Italia și anumite piețe din Europa de Vest. Acesta este nucleul nostru, iar Moldova se află exact în centrul acestui teritoriu. Nu vedem necesitatea unor anulări drastice, așa cum fac alte companii care operează aeronave mai vechi și nu au protecție la prețul combustibilului”, a mai punctat Malin. 

Republica Moldova rămâne o piață strategică pentru operator.

„Moldova se află exact în centrul teritoriului nostru. Suntem compania «de acasă» și trebuie să fim prezenți pentru pasagerii noștri”, a afirmat reprezentantul companiei, menționând că operatorul deservește inclusiv cererea din Ucraina.

În Europa, rezervele au scăzut sub 20 de zile în unele țări, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, față de minimum 29 de zile în 2020. Dacă nivelul coboară sub 23 de zile, există riscul apariției unor penurii reale în aeroporturi, ceea ce ar putea duce la anulări de zboruri și scăderea cererii.

Cu toate acestea, țările din Asia-Pacific sunt cele mai dependente de petrolul și combustibilul pentru avioane din Orientul Mijlociu, urmate de Europa.

Deși majoritatea combustibilului utilizat în Europa este produs local, aproximativ 20–25% din necesar lipsește în prezent din cauza conflictului. Pentru a compensa, Statele Unite au crescut exporturile către Europa, ajungând la circa 150.000 de barili pe zi în aprilie, de șase ori mai mult decât nivelul obișnuit.

La nivel global, închiderea Strâmtorii Ormuz a dus la pierderi estimate între 10 și 15 milioane de barili de petrol pe zi. Specialiștii avertizează că, dacă rafinăriile nu au suficient petrol, vor apărea întreruperi reale în aprovizionare.

Chiar dacă Agenția Internațională pentru Energie a eliberat 400 de milioane de barili din rezervele de urgență, efectele nu sunt suficiente pe termen scurt. Ar putea dura până la sfârșitul anului pentru ca aceste cantități să ajungă efectiv pe piață.

Mai multe companii au început deja să transfere costurile către pasageri. În Statele Unite, Delta, United, American Airlines, Southwest și JetBlue au majorat taxele pentru bagaje.