
Mai mulți directori și angajați ai unor întreprinderi de stat din Republica Moldova au ajuns la venituri anuale de peste un milion de lei, deși salariile lor de funcție sunt de câteva zeci de mii de lei pe lună. Diferența este formată din sporuri pentru intensitatea și complexitatea muncii, prime trimestriale, recompense din profit și premii acordate cu ocazia sărbătorilor.
Datele apar într-o investigație realizată Tv8.md și citată de stiri.md, care a analizat remunerarea conducerii Aeroportului Internațional Chișinău, Energocom, Moldtelecom și Nodului Hidroenergetic Costești.
În 2025, directorul Aeroportului Internațional Chișinău, Sergiu Spoială, a declarat venituri salariale de peste 1,4 milioane de lei. Potrivit investigației, salariul de funcție reprezintă aproximativ o treime din această sumă, restul fiind format în mare parte din sporuri și prime.
Spoială afirmă că, din martie 2025, salariul său brut este de 41.958 de lei pe lună, iar cel net – de 33.599 de lei. La acesta se adaugă însă un spor lunar pentru complexitatea și intensitatea muncii, care a pornit de la 50% și a ajuns la 100% din salariul de funcție. Din 2024 și până în prezent, valoarea cumulată a acestui spor ar fi depășit 900.000 de lei.
Directorul justifică majorarea prin extinderea activităților aeroportului, inclusiv în domeniul comerțului, alimentației publice și alimentării aeronavelor cu combustibil. În 2025, acesta a beneficiat și de patru prime trimestriale, în valoare totală de aproximativ 168.000 de lei, acordate în baza unor indicatori de performanță.
Printre aceștia s-au numărat creșterea veniturilor din vânzări, a numărului de zboruri și a fluxului de pasageri. Potrivit investigației, traficul Aeroportului a crescut de la 2,8 milioane de pasageri în 2023 la circa șase milioane în 2025.
Spoială a mai primit o recompensă anuală echivalentă cu cinci salarii nete, circa 170.000 de lei, precum și prime cu ocazia sărbătorilor. Contractul său prevede și o compensație de șase salarii medii în cazul în care APP îl demite înainte de expirarea mandatului.
Aeroportul a încheiat anul trecut cu un profit net de circa 700 de milioane de lei, dintre care aproximativ 100 de milioane au ajuns la bugetul public.
Un alt manager cu venituri de peste un milion de lei este directorul Energocom, Eugeniu Buzatu. Acesta a declarat pentru 2025 venituri de aproximativ 1,2 milioane de lei de la compania de stat.
Salariul său de funcție este de 47.000 de lei pe lună, la care se adaugă un spor pentru complexitatea muncii. Inițial stabilit la 50%, acesta a ajuns la 90% din salariu. Buzatu spune că a solicitat majorarea din cauza volumului de muncă și a responsabilităților companiei în achiziția și comercializarea gazelor naturale și energiei electrice.
Directorul a beneficiat și de patru prime trimestriale, precum și de o recompensă anuală echivalentă cu trei salarii. La Energocom sunt acordate și premii cu ocazia unor sărbători, inclusiv de Paști, Ziua Independenței, Ziua Energeticianului și sărbătorile de iarnă.
Investigația arată că nu doar directorul are venituri ridicate. Opt angajați ai Energocom ar fi încasat în 2025 câte aproximativ un milion de lei. Printre aceștia se numără șefi de direcții, specialiști în tranzacționarea gazelor, managementul riscurilor și domeniul juridic.
Energocom a înregistrat în 2025 un profit de peste 430 de milioane de lei și a virat statului dividende de 198 de milioane de lei.
Directorul interimar al Moldtelecom, Viorel Motorniuc, a declarat pentru anul trecut venituri de peste 1,1 milioane de lei. Salariul său brut este de 45.000 de lei, la care se adaugă un spor de 55% pentru intensitatea muncii și unul de 20% pentru calificare.
Motorniuc poate beneficia și de patru prime trimestriale, dacă sunt îndepliniți indicatorii de performanță stabiliți. În ultimii doi ani, acesta a primit peste 348.000 de lei sub formă de recompense anuale din profitul companiei.
La acestea se adaugă premiile de sărbători. În 2024, de exemplu, directorul a primit 72.800 de lei cu ocazia Zilei Independenței, echivalentul a două salarii de funcție de la acea vreme. În 2025, bonusul acordat cu aceeași ocazie a fost de 45.000 de lei.
Moldtelecom a obținut anul trecut un profit net de peste 137 de milioane de lei și a virat aproape 80 de milioane de lei la bugetul de stat.
Investigația mai arată că Motorniuc conduce interimar compania de aproape trei ani. APP a organizat un concurs pentru funcția de director, însă acesta a fost suspendat, iar ulterior anulat după retragerea celor doi candidați.
La Hidrocentrala Costești, unii angajați câștigă mai mult decât directorul
O situație aparte a fost identificată la Întreprinderea de Stat Nodul Hidroenergetic Costești. Din cei 27 de angajați, nouă ar încasa lunar peste 50.000 de lei net, iar doi dintre aceștia – peste 80.000 de lei.
Directorul Igor Cibotaru a obținut în 2025 venituri de peste 865.000 de lei de la întreprindere, deși salariul său de funcție este de aproximativ 35.000 de lei. Veniturile sunt completate de patru prime trimestriale, recompense din profit, spor pentru vechime, un spor compensator de 30% pentru activitatea într-o zonă cu posibile calamități naturale și, din noiembrie 2025, un spor de 25% pentru intensitatea muncii.
Inginerul-șef și contabila întreprinderii ar încasa însă peste 80.000 de lei lunar. Mai mulți angajați beneficiază și de sporuri de 50% pentru activități suplimentare sau muncă peste normă.
Cheltuielile pentru prime au crescut considerabil. Dacă în 2023 din Fondul de Consum al întreprinderii au fost cheltuiți mai puțin de 500.000 de lei pentru premii, în 2026 suma ar fi ajuns deja la aproape două milioane de lei.
Investigația acordă o atenție separată directorului financiar al hidrocentralei, Serghei Mardari. Acesta are un salariu de funcție de 41.400 de lei, dar ar primi aproape lunar și un „premiu stimulator” de peste 40.000 de lei.
Din aprilie 2025 până în iulie 2026, Mardari a beneficiat și de nouă prime unice și trimestriale, în valoare totală de peste 172.000 de lei.
Mardari a fost angajat în urma unui concurs organizat de întreprindere, în timp ce era judecat într-un dosar privind presupusa delapidare a întreprinderii de stat „Giuvaier”. Prima instanță l-a achitat, iar dosarul se află în prezent la Curtea de Apel Chișinău. El susține că nu a avut nicio interdicție legală de a ocupa funcții și respinge suspiciunile privind concursul.
În urma controverselor privind remunerarea angajaților din întreprinderile de stat și agențiile publice, Guvernul a analizat situația din 125 de instituții. Potrivit secretarului general al Guvernului, Alexei Buzu, problemele identificate sunt concentrate în câteva instituții.
Executivul pregătește modificări prin care sporurile să fie reduse și sistemul de remunerare să devină mai transparent. Una dintre propuneri prevede ca salariul de bază să reprezinte cel puțin 70% din remunerația totală. Totodată, sporurile de performanță ar urma să fie revizuite, iar fondul destinat premiilor – redus de la 5% la 2%.
Guvernul mai promite controale țintite ale Inspecției Financiare și criterii mai stricte pentru numirea membrilor în consiliile de administrație ale întreprinderilor de stat.
Expertul economic Dumitru Vicol consideră că managerii companiilor strategice trebuie remunerați competitiv, însă sistemul ar trebui simplificat și făcut mai transparent: un salariu clar și un bonus legat direct de indicatorii de performanță, în locul numeroaselor sporuri și premii acordate pe parcursul anului.