Ministerul român al Apărării: Dronele rusești au încălcat de zece ori spațiul aerian al României de la începutul războiului din Ucraina

Dronele lansate de Rusia împotriva Ucrainei au ajuns în repetate rânduri în proximitatea și pe teritoriul României, arată datele transmise duminică de Ministerul roman al Apărării (MApN), citate de Agerpres. Potrivit sursei, din februarie 2022, când a început invazia rusă, „în apropierea granițelor României s-au înregistrat 52 de atacuri exclusiv pe teritoriul Ucrainei, în care au fost implicate drone rusești. Dintre acestea, în 38 de situații, fragmente de drone au ajuns pe teritoriul României, în zona Deltei Dunării, iar în 10 situații drone rusești au pătruns efectiv în spațiul aerian românesc“.

MApN precizează că „în peste jumătate dintre atacurile Rusiei asupra Ucrainei, desfășurate în apropierea graniței, fragmente de drone au căzut pe teritoriul României“.

Incidentul cel mai recent a avut loc sâmbătă seara, când populația din nordul județului Tulcea a primit două alerte RO-Alert privind riscul căderii de obiecte din spațiul aerian. În comunicatul de presă, MApN condamnă încă o dată acțiunile iresponsabile ale Federației Ruse și subliniază că acestea reprezintă o nouă provocare la adresa securității regionale și a stabilității în zona Mării Negre.

Ministrul român al Apărării Ionuț Moșteanu a precizat, la Digi24, că decizia de a nu doborî drona care a intrat sâmbătă în spațiul aerian al României a fost luată de piloți, în urma evaluării riscurilor din zonă. Piloții primiseră deja permisiunea de a doborî aeronava, însă faptul că drona zbura la altitudine redusă amplifica riscul ca muniția să lovească și la nivelul solului .

„Am discutat cu toți cei implicați, inclusiv cu unul dintre piloți. Piloții au avut aprobarea pentru a doborî ținta. Avem un cadru legal pentru a putea doborî dronele promulgat de președinte pe 19 mai (…) La o lună după ce am devenit ministru, am semnat un ordin de ministru prin care am stabilit că comanda de doborâre poate fi luată de comandantul operațiunii”, a precizat Ionuț Moșteanu.

Astel, cadru legal pentru asemenea situații este bine stabilit, urmând să se detalieze în CSAT doar procedurile legate de doborârea avioanelor cu pilot.

„Legea veche spune că ministrul dă aprobarea pentru doborârea unor avioane cu pilot. Are o logică cumva pentru că pleacă de la 9/11, când s-a pus problema doborârii unor avioane civile care nu mai răspundeau”, a explicat Moșteanu.

În acest cadru, piloții celor două avioane F-16 care au decolat pentru interceptarea dronei aveau permisiunea să distrugă drona, dar decizia a rămas la latitudinea lor.

„Piloții au avut contact intermitent, au zărit-o, dar când au avut contact direct, au evaluat riscurile colaterale și au decis să nu o doboare. Am încredere în maturitatea lor”, a spus ministrul Apărării.

Acesta a explicat că un glonte de calibrul 20 mm tras de mitraliera de pe avionul F-16 poate parcurge o distanță de 5 km, iar drona zbura la altitudine mică, situație în care exista riscul ca gloanțele să ajungă la sol cu viteză mare.