NATO analizează o abordare „mai agresivă” împotriva războiului hibrid al Rusiei. Alianța ia în calcul „acțiuni preventive” în fața sabotajelor și atacurilor cibernetice

NATO ia în considerare o schimbare de strategie față de agresiunile hibride ale Rusiei, trecând de la reacție la o atitudine „mai agresivă” și potențial proactivă, a declarat pentru Financial Times amiralul Giuseppe Cavo Dragone, președintele Comitetului Militar al Alianței. Oficialul a subliniat că Moscova intensifică atacurile cibernetice, operațiunile de sabotaj și încălcările spațiului aerian, afectând în special statele europene din proximitatea Rusiei.

„Studiem toate opțiunile. În domeniul cibernetic, suntem în general reactivi. Să devenim mai agresivi sau să acționăm preventiv este o variantă la care ne gândim serios”, a declarat Dragone.

Continentul a fost lovit în ultimii ani de o serie de incidente, de la cabluri submarine tăiate în Marea Baltică, atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice, la intruziuni cu drone în spațiul țărilor NATO. Multe dintre acestea au fost atribuite Moscovei sau unor entități afiliate „flotei din umbră” a Rusiei, care operează în afara reglementărilor internaționale pentru a ocoli sancțiunile occidentale.

Mai mulți diplomați, în special din Europa de Est, cer Alianței să renunțe la postura exclusiv defensivă și să răspundă mai dur. În domeniul cibernetic, un astfel de răspuns este considerat relativ fezabil, întrucât numeroase state NATO dispun de capabilități ofensive avansate. În schimb, reacțiile la sabotaje fizice sau intruziuni cu drone sunt mult mai complicate din punct de vedere juridic și operațional.

Dragone a sugerat că, în anumite condiții, chiar și o lovitură preventivă ar putea fi considerată o acțiune defensivă, deși a recunoscut că acest concept se află „departe de modul nostru tradițional de a gândi și acționa”.

„A fi mai agresivi, având în vedere agresivitatea adversarului, ar putea fi o opțiune. Rămâne însă întrebarea privind cadrul legal, jurisdicția și cine ar trebui să întreprindă astfel de acțiuni”, a punctat el.

Misiunea NATO „Baltic Sentry”, prin care nave, aeronave și drone navale patrulează în Marea Baltică, a reușit să oprească seria de sabotaje asupra cablurilor submarine ce lovise regiunea în 2023–2024. Dragone a remarcat că „de la începutul Baltic Sentry, nu s-a mai întâmplat nimic”, atribuind acest lucru eficienței descurajării.

Cu toate acestea, incidente juridice recente continuă să îngrijoreze Alianța. Un tribunal finlandez a respins cazul împotriva echipajului unei nave din „flota din umbră” rusească, Eagle S, acuzată că ar fi tăiat cabluri energetice și de date, pe motiv că incidentul s-a produs în ape internaționale.

„Da, și asta e o problemă”, a spus ministrul finlandez de externe, Elina Valtonen, întrebată dacă această situație oferă rușilor libertate totală de acțiune.

Un diplomat baltic a avertizat că pasivitatea nu face decât să încurajeze Rusia să continue atacurile: „Dacă tot ce facem este să reacționăm, invităm Rusia să încerce din nou. Războiul hibrid este asimetric: îi costă puțin, iar pe noi mult. Trebuie să fim mai inventivi.”

Valtonen a subliniat însă că NATO nu ar trebui să cadă în panică și că analiza trebuie să rămână lucidă: „Avem propriul nostru manual de acțiune, robust și bine fundamentat.”

Dragone a recunoscut că NATO este constrânsă de reguli stricte de etică, legislație și jurisdicție, spre deosebire de Rusia. „Nu vreau să spun că e o poziție pierzătoare, dar este cu siguranță mai dificilă.”

„Cum se realizează descurajarea – prin represalii, printr-o lovitură preventivă – trebuie analizat profund. Presiunile vor crește în viitor”, a concluzionat oficialul NATO.