Netanyahu respinge planul lui Trump pentru Gaza. Premierul israelian refuză retragerea armatei înainte de dezarmarea totală a Hamas

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a respins oficial planul în 15 puncte susținut de administrația președintelui american Donald Trump pentru încheierea conflictului din Fâșia Gaza. Decizia marchează o ruptură publică rară între liderul israelian și Casa Albă, după ce Washingtonul prezentase înțelegerea drept un pas major spre soluționarea conflictului.

„Israelul nu acceptă documentul în 15 puncte”, a declarat Netanyahu duminică, 9 august, precizând că armata israeliană nu se va retrage din Gaza înainte ca Hamas să fie dezarmat complet.

Principala divergență vizează ordinea în care ar urma să fie aplicate măsurile prevăzute de plan.

Foaia de parcurs elaborată sub egida Board of Peace, structură creată la inițiativa lui Donald Trump, prevede un proces etapizat de dezarmare a Hamas, concomitent cu retragerea treptată a forțelor israeliene și transferarea administrării Fâșiei Gaza către o structură palestiniană independentă. Planul include, de asemenea, desfășurarea unei Forțe Internaționale de Stabilizare și condiționează reconstrucția enclavei de îndeplinirea unor criterii de securitate.

Netanyahu insistă însă asupra unei alte succesiuni: mai întâi dezarmarea totală a Hamas și abia ulterior eventuala retragere a armatei israeliene. El a subliniat că prin dezarmare înțelege predarea întregului arsenal al grupării, nu doar a armamentului greu.

Poziția sa intră în contradicție cu mecanismul gradual propus de partea americană, potrivit căruia Hamas ar urma să predea armele în etape unei noi administrații palestiniene, iar Israelul să-și retragă, tot etapizat, forțele din teritoriile pe care le controlează în Gaza.

Donald Trump anunțase la sfârșitul lunii iulie că Board of Peace și Hamas au ajuns la un acord asupra cadrului propus, prezentând evoluția drept un progres important. Guvernul israelian își exprimase încă de atunci rezervele și avertizase că documentul nu reflectă poziția Israelului, fără însă a-l respinge explicit. Declarația lui Netanyahu din 9 august transformă aceste rezerve într-un refuz oficial.

Hamas a reacționat imediat, cerând mediatorilor și statelor garante să exercite presiuni asupra Israelului pentru respectarea cadrului negociat. Disputa asupra dezarmării rămâne însă unul dintre principalele obstacole: gruparea palestiniană acceptă un proces de demilitarizare în anumite condiții, în timp ce Netanyahu cere dezarmarea efectivă înaintea retragerii trupelor israeliene.

Planul în 15 puncte urmărește trecerea Fâșiei Gaza de la actuala situație militară la o administrație palestiniană civilă, fără Hamas la guvernare, susținută de o prezență internațională de securitate și urmată de reconstrucția teritoriului. Refuzul lui Netanyahu complică însă considerabil strategia administrației Trump și scoate la suprafață divergențele dintre Washington și actualul guvern israelian privind viitorul Fâșiei Gaza.