Numărul copiilor din Republica Moldova scade dramatic, mai mult, aproape jumătate din cei care locuiesc în sate îndură sărăcie

Republica Moldova continuă să se confrunte cu o criză demografică profundă, ale cărei efecte sunt tot mai vizibile mai ales în rândul copiilor. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, la începutul anului 2025, copiii cu vârsta de până la 17 ani reprezentau 20,7% din populația totală, adică puțin peste 494 de mii de persoane. Fenomenul scăderii natalității se menține constant, iar în paralel se conturează o serie de probleme sociale grave.

În 2024, vârsta medie a femeii la prima naștere a fost de 26,8 ani. Femeile din mediul rural devin mame mai devreme (25,4 ani), în timp ce cele din orașe nasc în medie la 28,7 ani. Un alt aspect relevant este faptul că 19,1% dintre copiii născuți în 2024 au venit pe lume în afara căsătoriei, fenomen mai frecvent în sate (22,8%) decât în mediul urban (14,0%).

În paralel, educația timpurie este în recul. La sfârșitul anului 2024, erau înscriși în instituțiile preșcolare 127,2 mii de copii, cu 2400 mii mai puțini decât în 2023. Scăderea este mai pronunțată în mediul rural, unde numărul copiilor s-a redus cu aproape 3%. De asemenea, gradul de ocupare al locurilor disponibile a fost de 72 copii la 100 de locuri, cu diferențe mari între urban (91) și rural (59). În municipiul Chișinău s-a atins un nivel de aproape 99 copii la 100 de locuri, în timp ce în raionul Leova, de exemplu, au fost doar 37.

Pe fundalul acestei dinamici negative, datele Ministerului Afacerilor Interne arată că infracționalitatea juvenilă este în creștere. În anul 2024, au fost înregistrate 493 infracțiuni comise de minori sau cu participarea acestora, ceea ce corespunde unei rate de 100 infracțiuni la 100.000 de minori, în creștere față de 88 în 2023. Cele mai frecvente infracțiuni au fost furturile (45,6%), pungășiile (15,0%), huliganismul (7,7%), jafurile (6,7%) și furturile de vehicule (5,5%). În total, 802 minori au comis infracțiuni în 2024, majoritatea cu vârste între 14 și 17 ani. Dintre aceștia, 281 au fost condamnați în primă instanță, iar 32 se aflau în detenție, inclusiv în arest preventiv, la sfârșitul anului.

În același timp, nivelul de sărăcie în rândul copiilor a crescut considerabil. Rata sărăciei absolute în 2024 a fost de 33,6%, în creștere cu 3,4 puncte procentuale față de 2023. Diferențele între mediul urban și cel rural sunt dramatice: aproape jumătate dintre copiii din sate (46,6%) trăiesc în sărăcie, față de doar 18,6% dintre copiii din orașe.

La toate aceste probleme se adaugă și realitatea copiilor aflați în situații de risc. La sfârșitul anului 2024, circa 7900 de copii erau înregistrați de autorități în această categorie, dintre care 80% proveneau din mediul rural. Cea mai mare parte sunt copii neglijați (7300), dar sunt înregistrate și cazuri de violență, abandon, lipsă de supraveghere sau situații juridice complexe.