Now Reading: OPINII | Victor Nichituș: Vizita lui Luca la Chișinău – când supraviețuirea depinde de București, asumarea identitară devine necesitate pragmatică
- 01
OPINII | Victor Nichituș: Vizita lui Luca la Chișinău – când supraviețuirea depinde de București, asumarea identitară devine necesitate pragmatică
OPINII | Victor Nichituș: Vizita lui Luca la Chișinău – când supraviețuirea depinde de București, asumarea identitară devine necesitate pragmatică
Programul oficial al primei vizite oficiale a premierului Luca Niculescu în Republica Moldova a arătat un proces de ierarhizare a întâlnirilor și acțiunilor domniei sale în funcție de importanța/urgența lor – cele mai esențiale au fost primele.
Luca Niculescu a ales ca primele întâlniri să fie cele cu Mitropolitul Basarabiei, cu serviciul consular și personalul diplomatic și cu mediul de afaceri românesc prezent între Prut și Nistru. Este un semn că, înainte de a trece la discuțiile strict instituționale cu aparatul de stat de la Chișinău, oficialii români și-au prioritizat interesele – de la valori identitare, la procesul de redobândire a cetățeniei române ajungând la problemele pe care le întâmpină mediul românesc de afaceri între Prut și Nistru.
În conferința de presă comună cu omologul său de la Chișinău, prim-ministrul Niculescu a vorbit despre 12 mii de locuri de muncă pentru cetățenii moldoveni create de întreprinderile cu capital românesc în Republica Moldova și de o cifră de afaceri de 4,5 miliarde de euro.
Cei doi punctat în fața presei intenția de avansare rapidă a proiectelor de interconectare a transportului rutier (poduri peste Prut) și energie. În contextul în care statul român dorește să se plaseze ca un hub logistic în procesul de reconstrucție al Ucrainei, declarațiile sunt logice.
La rândul ei, Președinția Republicii Moldova a difuzat un comunicat, e drept mult mai târziu decât a așteptat presa, în care s-a spus că șefa statului moldovean a abordat în discuțiile cu prim-ministrul României „proiectele care ne leagă de România și de Uniunea Europeană: liniile electrice, drumurile și podurile, calea ferată și punctele de trecere a frontierei”.
În conferința comună de presă, prim-ministrul Vasile Tofan a arătat că și-a făcut bine lecțiile și nu s-a sfiit să folosească, la finalul discursului domniei sale, sintagma cele două state românești: „Aderarea Republicii Moldova la UE va fi și un succes al României, nu va mai exista o frontieră care separă cele două state românești”. Atunci când interconectările energetice strategice și asistența financiară depind direct de Bucureștiul oficial, flexibilitatea retorică și asumarea identitară nu mai reprezintă opțiuni ideologice, ci se transformă în necesități pragmatice.
Extragerea ilegală a 750 de mii de IDNP-uri a eclipsat importanța vizitei șefului Guvernului României în Republica Moldova. Aproape un milion de date ale cetățenilor moldoveni au intrat în posesia unor ne-prieteni ai Republicii Moldova. Altfel nu-i pot numi.
Răspunsul premierului moldovean dedicat acestei breșe de securitate cibernetică a statului moldovean a fost consemnat inclusiv de premierul Luca Niculescu, care și-a făcut notițe.
Una peste alta, cele 750 de mii de IDNP-uri nu înseamnă data nașterii ori numele și prenumele, ci sunt date referitoare la întreaga viața privată. Pot doar presupune amploarea consecințelor. Este însă strigător la cer faptul că datele au fost extrase de pe serverele statului moldovean, exact acolo unde se presupune că un asemenea furt nu poate avea loc.
Atunci când 750 de mii de IDNP-uri moldovenești au fost furate, această agresiune cibernetică scoate la iveală vulnerabilități instituționale grave și arată limitele capacității statului moldovean de a-și proteja propriile baze de date.
Astfel, Republica Moldova riscă să fie percepută mai degrabă ca un consumator de securitate decât ca un factor regional de stabilitate.
Autor: Victor Nichituș
