Opt ani de la moartea Regelui Mihai I, ultimul monarh al României Reîntregite

Astăzi se împlinesc opt ani din ziua în care se stingea Regele Mihai I, ultimul monarh care a condus România reîntregită. Fostul suveran român a trecut la cele veșnice în data de 5 decembrie 2017, la vârsta de 96 de ani, la reședința sa din Aubonne, Elveția. Pe 16 decembrie, el a fost înmormântat în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Necropolă Regală din Curtea de Argeş.

Regele Mihai I s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia. A fost fiul Regelui Carol al II-lea și al Reginei-Mamă Elena și primul principe născut după Marea Unire, în 25 octombrie 1921, motiv pentru care a primit numele de botez al Voievodului Mihai Viteazul, făuritorul primei mari uniri a românilor.

La vârsta de 5 ani, a devenit Suveranul României, la decesul bunicului său, Ferdinand I. Timp de trei ani, regele-copil a domnit prin regență, fiind însoțit în toate împrejurările de Principesa-Mamă Elena. Prima domnie s-a încheiat în iunie 1930, după plecarea mamei sale în exil. Tatăl său, Regele Carol II-lea, i-a luat locul pe tron, iar Mihai a primit titlul de Mare Voievod de Alba-Iulia.

Următorul deceniu a fost marcat de exilul mamei sale, pe care putea să o vadă doar câteva săptămâni pe an, când o vizita la Florența. Privat de o veritabilă afecțiune familială, principele Mihai a beneficiat în schimb de o educație aleasă, dar nu a fost pregătit pentru domnie.

A doua domnie a Regelui Mihai a început în 6 septembrie 1940, când a fost uns rege de Patriarhul Nicodim Munteanu, după ce Regele Carol al II-lea, a fost forțat să abdice.

Mihai I este singurul suveran român care a fost uns rege de Biserica Ortodoxă Română. Între timp, în septembrie 1939 a început Al Doilea Război Mondial, iar anul 1940 a marcat sfârșitul României Mari, care a pierdut Basarabia, Bucovina de nord, Herța, Transilvania de nord-est și Cadrilaterul.

Sub Statul național-legionar, apoi sub regimul Antonescu, Regele nu avea putere reală de decizie, fiind în permanență sub supravegherea serviciilor de informații, nici măcar nu a fost informat în prealabil despre intrarea României în război alături de Germania nazistă.

În 23 august 1944, Regele a hotărât ieșirea României din alianța cu Germania și trecerea de partea Aliaților, fapt care, conform istoricilor, a scurtat războiul cu 6 luni. Deși s-a opus din toate puterile instaurării regimului comunist în România, la 30 decembrie 1947, Regele Mihai I a fost obligat să abdice, iar România devenea republică, parte a blocului socialist, aflat în zona de influență a Uniunii Sovietice.

Fiind obligat să părăsească țara, a locuit, până la sfârșitul anului 1948, la vila Sparta, locuința Reginei-Mame Elena. Din 1949, Regele Mihai și Regina Ana s-au mutat la Lausanne și apoi în Anglia. Exilul a continuat pe tot parcursul Războiului Rece. Chiar și după căderea comunismului în România, în anul 1989, Regelui i s-a interzis revenirea în țară natală până în 1997.

Regele Mihai I al României a vizitat de cinci ori Basarabia. Prima sa vizită a avut loc în iunie 1935, fiind încă principe moştenitor, în vârstă de 13 ani, când l-a însoțit pe tatăl său Regele Carol al II-lea și a participat la sfinţirea Catedralei „Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena” de la Bălţi.

Ultima dată Regele Mihai I a trecut Prutul în 1 iunie 2006, când a participat la ceremonia de inaugurare a cimitirului de onoare românesc de la Ţiganca, unde sunt înhumaţi peste 1000 de militari români căzuţi în luptele pentru eliberarea Basarabiei.