Ororile sovieticilor în Basarabia. Astăzi sunt comemorate victimele foametei organizate din 1946-1947

În R. Moldova astăzi sunt comemorate victimele foametei din anii 1946–1947 provocată în mod artificial de regimul sovietic cu scopul de a accelera procesul de sovietizare a RSSM și să creeze mai rapid colhozurile. Numărul oficial al morților, bazat pe documentele analizate de istorici, se ridică la aproximativ 123 de mii de oameni, cifra adevărată ar putea fi însă mult mai mare. Alte aproximativ 400 de mii de persoane au fost afectate grav de malnutriţie.

Pentru al patrulea an consecutiv, în a treia sâmbătă din luna aprilie, în R. Moldova sunt comemorate victimele foametei din anii 1946–1947. După seceta din vara anului 1946, mii de oameni au fost lăsați de regimul sovietic să moară de foame, în urma unei politici organizate, prin care autoritățile comuniste au impus forțat cote exagerate de livrări agricole și au confiscat orice resursă disponibilă de hrană, înfometând poporul nostru.

O expoziție care ilustrează cauzele, amploarea și consecințele foametei provocate de regimul sovietic a fost lansată de Guvern, în colaborare cu Agenția Națională a Arhivelor, în Piața Marii Adunări Naționale din capitală. 

Totodată, în perioada 29 aprilie – 6 mai 2025, Ministerul Educației a dispus organizarea Săptămânii Comemorării Foametei, în toate instituțiile de învățământ general, profesional tehnic și superior. Iar Ministerul Culturii a elaborat un program în cadrul instituțiilor culturale din țară: muzee, colective artistice, teatre. 

Muzeul Național al Literaturii Române, cu sprijinul Ministerului Culturii, organizează o serie de evenimente culturale și educaționale — lecturi publice, mărturii, dezbateri, alături de scriitoarea Larisa Turea, autoarea Cărții foametei, și istorici locali.

Cun un mesaj de comemorare a victimelor a venit și șefa statului, Maia Sandu, care a precizat că foametea a fost „un gest intenționat, o metodă barbară de subjugare a populației”.

„Decenii întregi, această tragedie a fost trecută sub tăcere. Dar memoria colectivă nu poate fi ștearsă, iar adevărul trebuie spus. Nu putem clădi un viitor drept fără să recunoaștem nedreptățile trecutului și fără să păstrăm vie amintirea sutelor de mii de oameni răpuși de această crimă. Foamea nu a întrebat ce limbă vorbesc sau ce sânge poartă victimele sale. De aceea, datoria noastră, ca o societate unită, este să apărăm adevărul, să fim de partea binelui și să ne construim viitorul cu demnitate, în pace, într-o Moldovă în care astfel de orori să nu mai fie niciodată posibile”, a scris Maia Sandu.