Now Reading: Pentagonul exclude mai mulți aliați-cheie de la o reuniune NATO. Marea Britanie, Franța și statele baltice nu au fost invitate
- 01
Pentagonul exclude mai mulți aliați-cheie de la o reuniune NATO. Marea Britanie, Franța și statele baltice nu au fost invitate
Pentagonul exclude mai mulți aliați-cheie de la o reuniune NATO. Marea Britanie, Franța și statele baltice nu au fost invitate
Administrația președintelui Donald Trump nu a invitat mai mulți aliați importanți ai Statelor Unite la o reuniune restrânsă dedicată viitorului NATO, care urmează să aibă loc luna viitoare în Polonia. Printre țările rămase în afara întâlnirii se numără Marea Britanie, Franța și statele baltice, unele dintre cele mai importante țări europene din punct de vedere militar și al cheltuielilor pentru apărare, relatează Politico, citând șase diplomați familiarizați cu pregătirile.
Reuniunea este coordonată de Elbridge Colby, subsecretarul american al Apărării pentru politică, și este concepută ca un grup de lucru restrâns care să discute transformarea și viitorul Alianței Nord-Atlantice.
Excluderea unor aliați importanți a provocat însă nemulțumire și nedumerire în capitalele europene. Diplomații țărilor care nu au primit invitații încearcă să afle după ce criterii au fost selectați participanții și dacă Washingtonul intenționează să creeze, în practică, un cerc restrâns de aliați considerați mai apropiați de prioritățile administrației Trump.
„Facem tot ceea ce ni se cere. Încercăm să înțelegem care sunt criteriile și care este scopul acestor întâlniri”, a declarat pentru Politico un oficial dintr-un stat aliat care nu a fost invitat.
Casa Albă nu a răspuns solicitării publicației de a comenta situația, iar Pentagonul a refuzat să facă declarații.
Colby a organizat deja două reuniuni similare cu reprezentanți ai Norvegiei, Suediei, Finlandei, Poloniei, Germaniei și Țărilor de Jos. Formatul este cunoscut drept „Bergen Group”, după orașul norvegian unde a avut loc prima întâlnire, în luna iunie.
Potrivit unui diplomat dintr-un stat participant, grupul nu ar avea scopul de a diviza NATO, ci de a elabora propuneri care ulterior să fie prezentate întregii Alianțe.
„Acesta poate fi un motor pentru transformarea întregii Alianțe”, a declarat diplomatul.
Colby a explicat anterior că în format au fost incluse țări care avansează rapid spre îndeplinirea angajamentelor de cheltuieli militare asumate la summitul NATO de la Haga, au suficientă capacitate militară și sunt pregătite pentru discuții practice.
La summitul de la Haga din 2025, statele NATO s-au angajat să aloce până în 2035 echivalentul a 5% din PIB pentru apărare și securitate, dintre care cel puțin 3,5% pentru necesități militare de bază și până la 1,5% pentru investiții mai largi în securitate, infrastructură și reziliență.
Cu toate acestea, excluderea Marii Britanii, Franței și a statelor baltice a ridicat întrebări tocmai pentru că aceste țări joacă roluri importante în apărarea europeană și pe flancul estic al NATO.
Potrivit Politico, Danemarca ar putea fi următoarea țară invitată în acest format, după acordul încheiat cu Washingtonul privind extinderea prezenței militare americane în Groenlanda.
Unii diplomați europeni se tem că formatul ar putea reflecta o abordare mai largă a administrației Trump de diferențiere între aliații pe care Washingtonul îi consideră cooperanți și cei care nu se aliniază suficient priorităților SUA.
„Dacă încearcă să împartă NATO între cei buni și cei răi, acest lucru este periculos pentru Statele Unite. Dar pentru Europa este existențial”, a declarat unul dintre diplomații citați de Politico.
Donald Trump și mai mulți membri ai administrației sale au criticat în repetate rânduri aliații NATO în legătură cu nivelul cheltuielilor pentru apărare și cu sprijinul acordat unor priorități ale Washingtonului.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a vorbit la rândul său despre aliați care pot servi drept „model” și a avertizat că statele care nu sprijină interesele americane ar putea suporta consecințe, potrivit Politico.
În același timp, conducerea NATO a insistat public asupra menținerii unității Alianței. La summitul din Ankara din iulie 2026, liderii celor 32 de state membre au reafirmat angajamentul față de apărarea colectivă și Articolul 5, precum și necesitatea consolidării capacității militare europene.
Elbridge Colby susține că scopul grupului restrâns este tocmai accelerarea acestei transformări. El a declarat recent că ideea este ca formatul să „tragă după el întreaga Alianță” și să contribuie la formarea unui NATO mai puternic, în care Europa să dispună de capacități militare mai mari.
