Orașul Cernăuți, centrul cultural și administrativ al românilor din Bucovina de Nord, denumit și „mica Vienă din Est”, aflat în prezent în componența Ucrainei, împlinește 617 ani de la prima atestare documentară. Parte a Moldovei istorice, această frumoasă localitate de pe râul Prut, a fost deseori disputată de imperiile învecinate, care și-au lăsat amprenta în istoria locului, dar n-au reușit să-i schimbe esența românească.
Prima atestare documentară a cetății Cernăuți este consemnată într-un hrisov emis în data de 8 octombrie 1408, de marele domnitor moldovean Alexandru cel Bun (bunicul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare), care a condus Moldova timp de 32 de ani, în perioada 1400-1432. Prin acest act, domnitorul acorda un privilegiu negustorilor din Lwow, astăzi cunoscut în Ucraina sub denumirea Lviv.
Potrivit documentelor vechi, citate de Basilica, în evul mediu timpuriu, pe partea opusă a Prutului față de actualul oraș a existat o mică cetate, Țețina, distrusă de tătari. Se pare că locuitorii rămași în viață au decis reconstruirea localității pe partea sudică a râului, considerată mai ușor de apărat. Așa a luat naștere actualul oraș nord-bucovinean.
Moldova lui Alexandru cel Bun se întindea din Hotin până la Marea Neagră, incluzând Cernăuții (Bucovina de Nord), Tighina (Basarabia – Transnistria), Cetatea Albă și Chilia (Bugeac).
Începând cu 1775, orașul a făcut parte din Imperiul Habsburgic primind numele de Czernowitz. În anul 1875 a fost înființată Universitatea Cernăuți, o instituție de învățământ superior renumită în tot Imperiul Austro-Ungar.
Când Austro-Ungaria s-a dezmembrat, în 1918, Cernăuțiul a revenit la trupul vechii Moldove istorice, devenit astfel parte a României Mari.
În iunie 1940 însă, Bucovina de Nord, cu tot cu capitala sa Cernăuți, a fost ocupată de Armata Sovietică, odată cu Basarabia, ca urmare a pactului Ribbentrop-Molotov semnat între regimurile lui Hitler și Stalin. Ulterior, regiunea a devenit parte a Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene din componența URSS. În iulie 1941, a fost recucerit de România, pe atunci aflată în alianță cu Germania, iar la 30 martie 1944 Armata Sovietică l-a reocupat.
După destrămarea URSS, Cernăuți a rămas parte a Ucrainei independente de astăzi.