Tensiuni între Kiev și București. Biserica ucraineană acuză Patriarhia Română de „încălcarea principiilor canonice”

Mitropolitul Epifanie, mitropolitul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei autocefală (PȚU), a lansat un atac dur la adresa Bisericii Ortodoxe Române (BOR). Acesta acuză Patriarhia Română că ar încerca să creeze o „jurisdicție paralelă” în Ucraina, fără acordul bisericii kievene, ceea ce ar reprezenta o „încălcare flagrantă a principiilor canonice” și un risc major de „etnofiletism”.

Declarațiile au fost făcute în cadrul raportului susținut de Epifanie pe 14 iulie 2025, la Sinodul Arhieresc extins al Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, potrivit BucPress. Mitropolitul a subliniat că, așa cum în plan politic se respectă principiul „nimic despre Ucraina fără Ucraina”, tot astfel, în plan ecleziastic, „nimic despre ortodoxia în Ucraina nu trebuie decis fără Biserica Ortodoxă a Ucrainei”.

„Drumul nostru spre afirmarea autocefaliei a fost lung, dificil, plin de suferințe și martiriu. Nimeni, nici din exterior, nici din interior, nu are dreptul să ignore sau să disprețuiască toate acestea”, a afirmat Epifanie, referindu-se la intenția Patriarhiei Române de a înființa o entitate religioasă distinctă pentru comunitățile românești ortodoxe din Ucraina.

Mitropolitul a invocat condamnarea etnofiletismului de către Sinodul de la Constantinopol din 1872 și a spus că înființarea unei structuri românești fără acordul BOU ar aduce doar „adâncirea problemelor și divizărilor”, făcând o paralelă cu situația din Republica Moldova, unde, „în ciuda tuturor eforturilor Patriarhiei Române, divizarea bisericească profundă continuă”.

De cealaltă parte, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române califică refuzul Kievului de a înregistra biserica românească drept „nejustificat și abuziv”, potrivit unei decizii adoptate pe 2 iulie.

„Această asociație îndeplinește toate condițiile legale din Ucraina și are ca scop oferirea unei forme canonice prin care parohiile istorice românești să revină sub tutela BOR, așa cum a fost înainte de ocupația sovietică. Biserica Ortodoxă Română nu revendică teritorial Ucraina, ci răspunde unei chemări pastorale a propriilor credincioși”, susține Patriarhia Română.

De menționat că, în ultima perioadă, autoritățile de la Kiev exercită presiuni și intimidări, inclusiv amenințări cu mobilizarea pe front, împotriva preoților și enoriașilor care solicită afilierea la Biserica Ortodoxă Română.

Ministerul român de Externe: căutăm soluții, nu impuneri

Între timp, ministrul Afacerilor Externe din România, Oana Țoiu, a declarat că încearcă să medieze dialogul între biserici și că a abordat acest subiect cu partea ucraineană în cadrul conferinței internaționale de la Roma.

„Poziția noastră este clară: fiecare comunitate trebuie să aibă libertatea să își aleagă calea. Căutăm soluții, atât cât ține de noi”, a spus Țoiu.

În același timp, profesorul Radu Carp de la Universitatea din București a subliniat că autoritățile ucrainene nu pot bloca recunoașterea unei asociații religioase pe criterii confesionale.

„Există deja jurisprudență CEDO, inclusiv cazul Mitropolia Basarabiei contra Moldovei, care arată că un stat nu se poate opune înregistrării unei structuri religioase decât în condiții extreme de ordine publică, ceea ce nu este cazul aici”, a menționat profesorul universitar.

În 2024, Ucraina a adoptat o lege care interzice funcționarea parohiilor afiliate Patriarhiei Moscovei, obligându-le să se afilieze la Biserica Ortodoxă a Ucrainei până în mai 2025. Comunitățile românești care nu se regăsesc în BOU și nu acceptă trecerea la aceasta încearcă acum revenirea la BOR, spunând că doar Patriarhia Română le poate păstra identitatea spirituală, liturgică și lingvistică.