Now Reading: Petrolul a urcat la 108 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din mai. Bursele scad, iar costurile creditelor cresc
- 01
Petrolul a urcat la 108 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din mai. Bursele scad, iar costurile creditelor cresc
Petrolul a urcat la 108 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din mai. Bursele scad, iar costurile creditelor cresc
Prețul petrolului a crescut puternic joi, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu și al perspectivelor tot mai reduse pentru o detensionare rapidă a conflictului cu Iranul. Brentul a depășit temporar pragul de 108 dolari pe baril, pentru prima dată din luna mai, în timp ce petrolul american WTI a trecut de 102 dolari, relatează NBC News.
La închiderea ședinței, Brentul era cotat la 107,63 dolari pe baril, în creștere cu 6,3% într-o singură zi, iar WTI a încheiat la 102,48 dolari, cu 6,7% peste nivelul anterior. De la începutul anului, ambele referințe internaționale au acumulat creșteri de peste 75%.
„Piața continuă să includă în preț un risc geopolitic persistent, în condițiile în care tensiunile din Golful Persic nu arată nicio cale credibilă de detensionare”, au transmis analiștii ING.
Unul dintre factorii care au alimentat noul val de scumpiri a fost declarația președintelui american Donald Trump, care a spus miercuri, la Dallas, că nu urmărește în prezent încheierea unui acord cu Iranul. Trump a afirmat, de asemenea, că nu se așteaptă la o scădere a prețului petrolului înainte de alegerile intermediare din noiembrie.
„Imediat după alegeri, prețurile petrolului vor începe să scadă”, a declarat liderul de la Casa Albă.
Analiștii din sectorul materiilor prime avertizează că Brentul ar putea ajunge la 120 de dolari sau chiar 150 de dolari pe baril dacă impasul cu Iranul se prelungește.
Presiunile sunt amplificate de situația rezervelor globale. Mai multe state au convenit în acest an să elibereze circa 400 de milioane de barili din rezerve pentru a tempera prețurile. Aproape șase luni mai târziu, Rezerva Strategică de Petrol a SUA se află la cel mai scăzut nivel din anii 1980.
În același timp, Arabia Saudită ar fi informat OPEC că producția sa de petrol brut a scăzut în august la cel mai redus nivel din 1990, pe fondul reluării ostilităților cu Iranul, potrivit Bloomberg.
Scumpirea energiei a alimentat și temerile privind revenirea inflației. Randamentul obligațiunilor americane pe 10 ani a urcat până la 4,95%, cel mai ridicat nivel din 2023, în timp ce randamentul titlurilor pe 30 de ani a atins 5,36%, maximul ultimelor aproape două decenii.
Creșterea randamentelor s-a transmis rapid și pe piața creditelor. Dobânda medie pentru un credit ipotecar american cu rată fixă pe 30 de ani a ajuns la 7,07%, cel mai ridicat nivel din mai 2025.
Presiuni similare sunt observate și în Europa. Randamentul obligațiunilor germane pe 10 ani a urcat la maximul ultimilor 15 ani, iar titlurile franceze pe 30 de ani au ajuns la niveluri nemaivăzute din 2003.
Turbulențele s-au reflectat și pe Wall Street. S&P 500 și Nasdaq Composite au închis în scădere cu aproximativ 0,6%, iar indicele Dow Jones a pierdut 316 puncte. Printre cele mai afectate sectoare s-au numărat tehnologia și imobiliarele, sensibile la creșterea costurilor de finanțare.
Noile date privind inflația au amplificat presiunile. Indicele prețurilor producătorilor din SUA a crescut cu 0,4% în iulie față de luna precedentă și cu 5,4% în ritm anual. Economiștii avertizează că scumpirea motorinei și a combustibililor pentru încălzire ar putea alimenta ulterior prețurile în numeroase alte sectoare.
În acest context, piețele estimează acum o probabilitate de aproximativ 75% ca Rezerva Federală să majoreze rata dobânzii la reuniunea de politică monetară de săptămâna viitoare.
Banca Centrală Europeană a decis deja joi să majoreze dobânzile, invocând presiunile inflaționiste generate de scumpirea energiei. BCE și-a revizuit în sus prognozele de inflație pentru următorii doi ani.
„Conflictul din Orientul Mijlociu continuă să genereze presiuni inflaționiste, iar inflația este de așteptat să rămână cu mult peste țintă pentru o perioadă îndelungată”, a transmis Consiliul guvernatorilor BCE.
Președinta BCE, Christine Lagarde, a precizat că această perioadă ar putea dura cel puțin până în prima jumătate a anului 2027. Ea a adăugat că atât conflictul din Orientul Mijlociu, cât și războiul Rusiei împotriva Ucrainei au împins suplimentar în sus perspectiva prețurilor la energie.
