
În contextul focarelor de pestă porcină de la cele două mari ferme din R. Moldova, anul 2025 riscă să devină unul de tranziție de la un model mixt de aprovizionare la unul dependent exclusiv de carne procesată importată. Este avertizarea Asociației „Agrocereale”, care precizează că doar în primele trei luni ale acestui an, importurile au ajuns deja la cota de 60% din totalul anului trecut.
„2025 este anul unei tranziții forțate de la un model mixt de aprovizionare către unul bazat aproape exclusiv pe carne procesată importată. E o schimbare care poate părea firească pe termen scurt, dar pe termen lung compromite autonomia zootehniei moldovenești”, a declarat directorul executiv al Asociației „Agrocereale”, Iurie Rija, citat de bani.md.
După doi ani de scădere susținută a importurilor de carne de porc, Republica Moldova se confruntă în 2025 cu o creștere accelerată a dependenței față de piața externă, în contextul apariției unor focare majore de pestă porcină africană. Primele trei luni ale anului sunt deja alarmante: importurile au atins 4 457 tone, adică aproape 60% din totalul înregistrat pe întreg parcursul lui 2024, arată o analiză a Asociației Agrocereale. Studiul constată că agenții economici și-au ajustat rapid strategiile, reacționând la criza internă și pregătindu-se pentru cererea sporită de Paște.
În aceste condiții, organizația cere intervenția rapidă a statului prin măsuri precum compensații pentru fermele afectate, programe de repopulare și monitorizarea prețurilor la raft.
Carnea de porc importată în R. Moldova provine exclusiv din UE, cu Spania și Polonia pe primele locuri. În doar trei luni, Spania a exportat 2 088 tone, apropiindu-se de întreg volumul anului precedent. Polonia, cândva lider detașat, pierde teren livrând doar 856 de tone în primele trei luni din 2025. Alte surse importante sunt Germania (312 tone) și Olanda (179 tone).
Dacă la capitolul cărnii congelate ritmul a explodat, la porcii vii s-a produs un colaps. În primul trimestru din 2025, Moldova a importat doar 3 713 capete, o prăbușire dramatică față de cele peste 48 000 capete din 2024. Motivul sunt riscurile sanitare și restricțiile impuse pe fondul pestei.
Analiza mai constată că prețul mediu de import în regiunea transnistreană este semnificativ mai mic decât pe malul drept al Nistrului – 64,5 lei/kg (cu taxe), față de 86,7 lei/kg. Această diferență de peste 22 lei/kg se datorează, în principal, regimului vamal privilegiat al regiunii, unde nu se achită TVA la import.