
Președintele american Donald Trump a anunțat un nou pachet de sancțiuni „majore” împotriva companiilor petroliere Lukoil și Rosneft, marcând prima rundă de măsuri economice impuse Moscovei de la începutul mandatului său. Decizia, menită să lovească veniturile de război ale Kremlinului, are însă efecte directe asupra operațiunilor Lukoil din Europa, inclusiv în România, notează Politico.
Potrivit expertlui în sancțiuni Kimberly Donovan de la Atlantic Council, aceste măsuri reprezintă „un pas semnificativ” care va forța țările și companiile europene care încă mai importă energie din Rusia să își reevalueze contractele până la 21 noiembrie, data la care sancțiunile intră în vigoare.
În România, rafinăria Petrotel din Ploiești, controlată de Lukoil, se află deja pe lista activelor care trebuie vândute înainte de termenul-limită. Secretarul de stat român pentru Energie, Cristian Bușoi, a confirmat pentru Politico că „Lukoil va avea obligația de a-și vinde rafinăria” și a adăugat că „România ar fi bucuroasă să nu mai aibă compania pe teritoriul său”.
Trump a criticat în repetate rânduri Europa pentru că a continuat să cumpere energie de la Moscova, sursă ce alimentează aproximativ un sfert din bugetul de război al Kremlinului. Luna trecută, el a scris că va impune sancțiuni majore „când toate statele NATO vor opri achiziția de petrol rusesc”.
Lukoil și Rosneft furnizează aproximativ două treimi din cele 4,4 milioane de barili de țiței pe care Rusia îi exportă zilnic, potrivit economistului David Fyfe de la Argus Media. Noile restricții ar putea elimina „jumătate” din aceste livrări, întrucât companiile nu vor mai putea vinde în dolari – moneda dominantă în comerțul internațional cu petrol.
Pentru Lukoil, efectul va fi „profund dăunător”, spune un fost director al companiei, care estimează că grupul va trebui să-și vândă participațiile din proiecte externe, de la Egipt până la Irak, pierzând până la 20% din venituri.
Cu toate acestea, China și India, cei mai mari cumpărători de petrol rusesc, vor continua, cel mai probabil, importurile datorită prețurilor mai mici și lipsei de alternative.
Fostul ministru adjunct al energiei din Rusia, Vladimir Milov, a declarat că „aceste sancțiuni vor complica exporturile, dar nu le vor opri complet”, întrucât companiile ruse „au deja metode ocolitoare” pentru a masca originea mărfurilor.
Joi, Vladimir Putin a recunoscut că noile sancțiuni sunt „grave”, calificându-le drept „un act neprietos care nu contribuie la îmbunătățirea relațiilor ruso-americane”. Deși nu va distruge economia Rusiei, pachetul de sancțiuni va avea cel mai mare impact în Europa.
De la începutul invaziei din Ucraina, UE a încercat să-și reducă dependența energetică de Moscova, impunând embargouri asupra petrolului și cărbunelui rusesc și reducând ponderea gazului rusesc în consumul blocului de la 45% la 13%.
În Germania, statul a preluat controlul filialelor locale ale Rosneft în 2022, iar Berlinul a transmis că măsurile americane nu vor viza aceste companii aflate sub administrare publică.
În schimb, Lukoil continuă să aibă o prezență semnificativă în UE – cu sute de benzinării, inclusiv aproximativ 200 în Belgia, rafinării mari în România și Bulgaria, precum și o participație de 45% într-o fabrică de prelucrare a combustibilului în Țările de Jos.
Lukoil mai furnizează petrol Ungariei și Slovaciei, care depind în proporție de până la 100% de importurile rusești. Cele două țări au folosit o clauză specială pentru a evita embargoul, în pofida presiunilor de la Bruxelles.
Potrivit Departamentului Trezoreriei SUA, băncile și companiile care vor continua să colaboreze cu Rosneft și Lukoil ar putea fi și ele sancționate.
„Este un semnal clar pentru mediul de afaceri european că trebuie să se retragă din aceste relații”, a spus Donovan.
Comisia Europeană a anunțat joi că analizează posibilitatea de a impune propria interdicție totală asupra tranzacțiilor cu Lukoil.
Efectele se resimt deja. Compania finlandeză Neste a suspendat livrările de combustibil către subsidiara Lukoil Teboil, iar în România, secretarul de stat pentru energie Cristian Bușoi a declarat pentru Politico că rafinăria Petrotel Ploiești va trebui „vândută până luna viitoare”.
„Ne-am bucura să nu mai avem Lukoil în România”, a spus Bușoi.
În Țările de Jos, autoritățile estimează că Lukoil își va vinde curând participația din rafinăria Zeeland, iar în Bulgaria, complexul Neftochim Burgas ar putea fi nevoit să oprească activitatea din 21 noiembrie, dacă nu va fi preluat de alt operator.
„Vor fi nevoiți să vândă. Pentru companie, este o lovitură catastrofală”, a spus fostul director Lukoil citat de publicație.