
Escaladarea tensiunilor dintre SUA și Iran, pe fondul blocării Strâmtorii Ormuz și al conflictului din Orientul Mijlociu, începe să se transforme dintr-un șoc economic într-o amenințare politică majoră pentru Europa.
Liderii europeni avertizează că scumpirea energiei, combinată cu încetinirea creșterii economice, ar putea alimenta nemulțumirea populației și ascensiunea forțelor populiste, punând presiune pe guvernele pro-europene deja fragile.
Costurile ridicate la energie se resimt în lanț în economie, afectând prețurile la alimente, transport și locuințe, în special pentru gospodăriile cu venituri mici și medii.
„Din punct de vedere politic, acest lucru creează spațiu pentru neîncredere – nu doar față de guvernele naționale, ci și față de capacitatea instituțiilor europene de a proteja cetățenii de șocuri externe. Există riscul de a accelera sprijinul pentru abordări mai protecționiste sau mai orientate spre interior”, a declarat Seamus Boland, președintele Comitetului Economic și Social European, care reunește sindicate din întreaga Europă și consiliază Comisia Europeană în domeniul politicilor economice și sociale, pentru POLITICO.
Franța este miza cea mai mare. Dar nu este singurul semnal din Europa că centrul politic „se erodează”, notează publicația.
„În Bulgaria, victoria din 20 aprilie a fostului președinte apropiat Kremlinului, Rumen Radev, a pus pe jar guvernele aflate la putere din întreaga Europă. În România, o criză de coaliție ar putea în curând să-l îndepărteze de la putere pe premierul proeuropean Ilie Bolojan. În Germania, formațiunea de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania vizează câștiguri la alegerile regionale din Saxonia-Anhalt din septembrie, după ce a reușit deja să pătrundă și în unele zone din vestul țării, dincolo de bastionul său tradițional din est”, scrie Politico.
În paralel, miniștrii de finanțe din UE încearcă să identifice soluții pentru a limita impactul crizei fără a agrava datoria publică. Spațiul fiscal este însă limitat, după cheltuielile masive din perioada pandemiei și criza energetică provocată de războiul din Ucraina.
Comisia Europeană avertizează că blocul comunitar se confruntă cu riscul de stagflație – o combinație periculoasă între inflație ridicată și creștere economică slabă. Estimările economice pentru acest an ar putea fi revizuite în scădere.
În ultimele zile, economii majore precum Germania și Italia și-au redus deja prognozele de creștere, iar presiunile asupra bugetelor naționale cresc. În acest context, Bruxellesul recomandă măsuri limitate și țintite, precum reduceri de taxe la energie sau sprijin pentru gospodăriile vulnerabile.
Totodată, criza reaprinde tensiunile între statele membre privind bugetul UE și nivelul de îndatorare. Țările din nord cer disciplină fiscală, în timp ce statele din sud solicită mai mult sprijin economic.