
Estonia elaborează un plan de urgență care să permită continuarea funcționării serviciilor guvernamentale digitale din afara țării, în cazul unei invazii sau ocupații militare ruse. Autoritățile de la Tallinn pregătesc transferul infrastructurii digitale esențiale pe platforme cloud, astfel încât instituțiile statului să poată funcționa chiar dacă centrele de date de pe teritoriul estonian ar fi distruse sau ocupate, relatează POLITICO.
Strategia, denumită în estoniană „hukukindlus”, urmărește asigurarea continuității statului în cele mai grave scenarii de securitate, inclusiv în cazul pierderii controlului asupra teritoriului național.
Estonia, stat membru al NATO și al Uniunii Europene, cu aproximativ 1,3 milioane de locuitori și o frontieră de 294 de kilometri cu Rusia, se consideră una dintre țintele potențiale ale Moscovei în eventualitatea extinderii agresiunii ruse asupra Europei.
Tõnu Grünberg, unul dintre arhitecții noii strategii și fost responsabil pentru infrastructura digitală și securitatea cibernetică în cadrul Ministerului Justiției și Afacerilor Digitale, a explicat că obiectivul este menținerea funcționalității serviciilor publice chiar și în cazul unui atac militar.
„Ne pregătim să transferăm serviciile publice în cloud fie în situația în care centrele de date sunt distruse, fie atunci când trupele inamice se află pe teren și nu mai putem opera”, a declarat Grünberg.
„Vrem să fim cu adevărat online, indiferent ce se întâmplă. Toate serviciile critice trebuie să rămână funcționale”, a adăugat acesta.
Estonia dispune deja de o așa-numită „ambasadă digitală” în Luxemburg, unde sunt stocate copii de rezervă ale celor mai importante baze de date naționale, inclusiv registrele populației, evidențele cadastrale și legislația.
Noul plan presupune însă mai mult decât simpla păstrare a informațiilor. Tallinnul intenționează să creeze infrastructura necesară pentru ca serviciile guvernamentale să poată fi administrate efectiv din afara țării.
În acest scop, autoritățile dezvoltă aplicații securizate pe platformele Microsoft Azure și Amazon Web Services, precum și pe propria infrastructură cloud guvernamentală. Sistemele vor fi distribuite în Luxemburg și în alte locații din Europa, reducând riscul ca un atac asupra unui singur centru de date să paralizeze întreaga administrație.
Allan Allmere, consilier pentru arhitectură IT și infrastructură în cadrul ministerului estonian, a explicat că strategia urmărește limitarea consecințelor celui mai grav scenariu.
„În mod ideal, am dori să construim sisteme capabile să reziste oricărei crize posibile, dar, în realitate, nicio țară nu poate anticipa sau elimina toate riscurile. În cele mai grave scenarii, trebuie să păstrăm o bază sigură de la care statul digital estonian să poată fi reconstruit”, a declarat oficialul pentru POLITICO.
Preocupările Estoniei privind securitatea infrastructurii digitale datează din 2007, când țara a fost vizată de un val de atacuri cibernetice care a durat 22 de zile și a afectat numeroase servicii guvernamentale și comerciale. Autoritățile estoniene au atribuit ulterior atacurile Rusiei.
Incidentul a determinat Tallinnul să își modernizeze radical infrastructura informatică, Estonia devenind unul dintre cele mai digitalizate state din lume.
În ultimii ani, autoritățile estoniene au acuzat în repetate rânduri Moscova de operațiuni hibride, inclusiv atacuri cibernetice, tentative de sabotaj și incidente care au vizat cablurile submarine de comunicații din Marea Baltică.
Potrivit POLITICO, modelul estonian reflectă o schimbare de abordare în Europa. În loc să păstreze toate datele și infrastructura critică exclusiv pe teritoriul național, unele guverne caută să le distribuie între mai multe state aliate, pentru a asigura funcționarea instituțiilor chiar și în condiții de război.
Regatul Unit și Norvegia au anunțat recent că analizează posibilitatea găzduirii reciproce a datelor guvernamentale securizate, prin înființarea unor „ambasade digitale”.
Pentru Estonia, următoarea provocare este nu doar protejarea datelor, ci și garantarea faptului că acestea vor putea fi utilizate pentru administrarea statului în timpul unei crize.
„Prima întrebare a fost cum să ne asigurăm că datele statului estonian nu vor dispărea. Următoarea provocare este să garantăm că statul poate continua să funcționeze folosind aceste date în timpul unei crize”, a explicat Allmere.