Premierul Ungariei, Peter Magyar: Formularea privind accelerarea aderării Ucrainei la UE a fost eliminată din concluziile summitului European

Premierul ungar Peter Magyar a anunțat că, la inițiativa sa, din documentul final al summitului liderilor Uniunii Europene a fost eliminată, în ultimul moment, formularea care făcea referire la accelerarea procesului de aderare a Ucrainei la UE.

Într-o postare publicată joi noaptea pe Facebook, șeful guvernului de la Budapesta a declarat că liderii statelor membre au avut nevoie de aproximativ patru ore de negocieri intense pentru a încheia discuțiile privind primul punct de pe agenda reuniunii Consiliul European.

Potrivit lui Magyar, pentru prima dată în ultimul an și jumătate a fost posibilă adoptarea unei declarații finale acceptate de toate statele membre. El a precizat că, în ceea ce privește Ucraina, documentul conține doar texte care au fost convenite prin consens cu mai mulți ani în urmă.

Premierul ungar a susținut că, în urma negocierilor desfășurate în ultimele săptămâni, declarația a fost modificată semnificativ la propunerea Ungariei.

„În ceea ce privește procesul de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, la inițiativa mea a fost eliminată în ultimul moment formularea care făcea referire la accelerarea aderării. Nu a fost simplu”, a afirmat acesta.

Magyar a adăugat că rezultatul demonstrează că pot fi obținute compromisuri prin negocieri și dialog, fără a recurge la confruntări sau la amplificarea temerilor în dezbaterea publică.

Declarațiile vin în contextul în care perspectiva aderării Ucraina la Uniunea Europeană continuă să genereze dezbateri între statele membre, unele guverne susținând accelerarea procesului, iar altele cerând respectarea strictă a etapelor și criteriilor de aderare.

Pe de altă parte, în concluziile adoptate privind Ucraina, apărarea și securitatea europeană, liderii UE au condamnat gravul incident de la Galați, în urma căruia o dronă rusă încărcată cu explozibili s-a prăbușit asupra unei clădiri rezidențiale. Documentul subliniază importanța consolidării apărării tuturor frontierelor terestre, aeriene și maritime ale Uniunii Europene.

Consiliul European și-a exprimat deplina solidaritate cu România și cu toate statele membre afectate de încălcări repetate ale spațiului aerian și a cerut accelerarea măsurilor de protecție împotriva acestor amenințări. Liderii europeni au evidențiat necesitatea continuării lucrărilor la proiectul „Eastern Flank Watch”, descris drept o inițiativă emblematică menită să întărească securitatea frontierelor estice ale Uniunii.

Totodată, având în vedere campaniile hibride persistente atribuite unor actori ostili, în special Rusia și Belarus, Consiliul European a solicitat măsuri urgente pentru consolidarea rezilienței statelor membre, creșterea nivelului de pregătire, protejarea infrastructurii critice și prevenirea, descurajarea și combaterea atacurilor hibride.

Un capitol separat al declarației finale este dedicat riscurilor de securitate reprezentate de foștii combatanți ruși care au participat la războiul împotriva Ucrainei. Opt state membre, printre care și România, au solicitat măsuri care să împiedice accesul acestora în spațiul european, pe fondul creșterii numărului de vize acordate cetățenilor ruși.

Liderii UE au luat act de propunerile formulate de Comisia Europeană și de Înaltul Reprezentant al UE și au încurajat continuarea evaluărilor tehnice privind posibile soluții, fără a afecta competențele statelor membre în acest domeniu. Consiliul European a anunțat că va reveni asupra subiectului la următoarea sa reuniune.