Președintele Serbiei avertizează că lumea se află „la începutul unui război mai mare”: „Nimeni nu vrea pace în Ucraina”

Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, susține că marile puteri nu depun suficiente eforturi pentru încheierea războiului din Ucraina și avertizează că actualul conflict riscă să se transforme într-o confruntare de proporții mult mai mari.

Liderul sârb a declarat că statele occidentale urmăresc înfrângerea Rusiei, însă consideră că un asemenea scenariu este puțin probabil, inclusiv din cauza statutului de putere nucleară al Moscovei.

Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat directorului general al Axel Springer, Mathias Döpfner, pentru podcastul „MD MEETS”, publicat pe 9 august, la scurt timp după vizita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Belgrad, transmite Brussels Signal.

„Dacă aș fi președintele SUA sau liderul unei mari țări europene, precum Germania, Franța sau alt stat, nu aș aștepta epuizarea completă a forțelor ruse și momentul în care Rusia, așa cum presupun toți, va fi slăbită semnificativ din cauza războiului din Ucraina. Aș lucra zilnic și neobosit pentru a aduce ambele părți la masa negocierilor și pentru a opri războiul cât mai repede posibil”, a declarat Vucic.

Potrivit președintelui sârb, în actualele condiții, părțile implicate urmăresc mai degrabă înfrângerea adversarului decât obținerea unui compromis.

„Dacă analizăm situația actuală, nimeni nu vrea să vadă pacea. Toți vor să vadă înfrângerea celeilalte părți. Nu știu dacă Rusia poate fi învinsă. Cred că acest lucru nu se va întâmpla ușor, deoarece, în cele din urmă, Rusia este o putere nucleară. Nu poți pur și simplu să o ataci”, a afirmat Vucic.

Liderul de la Belgrad a mers mai departe și a avertizat că lumea s-ar putea afla deja în faza inițială a unui conflict mult mai amplu.

„Dacă mă întrebați ce cred personal, și nu voi explica de ce cred acest lucru, consider că ne aflăm la începutul unui război mai mare. Tocmai de aceea speram că cineva va face deja ceva pentru instaurarea păcii. Acest lucru nu s-a întâmplat și nu se va întâmpla în viitorul apropiat, ceea ce înseamnă că suntem în pragul unui război mult, mult mai mare”, a spus președintele Serbiei.

Vucic a avertizat că, în aceste condiții, există riscul ca războiul din Ucraina „să escaladeze în ceva mai mare”, cu consecințe greu de anticipat.

În același timp, Vucic a recunoscut că Ucraina nu a declanșat războiul și a spus că agresorul și victima nu trebuie confundate.

Interviul a avut loc după prima vizită a lui Volodimir Zelenski în capitala Serbiei, în perioada 7-8 august. Vucic și-a apărat decizia de a-l primi pe liderul ucrainean, în pofida relațiilor tradițional apropiate dintre Belgrad și Moscova.

„Nu sunt aici pentru a-i mulțumi pe ruși, pe ucraineni sau pe oricine altcineva, ci doar pe sârbi”, a afirmat președintele Serbiei.

Vucic a precizat că nu l-a informat în prealabil pe președintele rus Vladimir Putin despre întâlnirea cu Zelenski, subliniind că Serbia „nu este marioneta niciunei alte țări”. El a remarcat, de asemenea, că discuțiile sale cu Putin au devenit mai rare.

La conferința de presă comună din 8 august, Vucic a reiterat că Serbia respectă integritatea teritorială a Ucrainei și că va sprijini aderarea acesteia la Uniunea Europeană. În același timp, el a reafirmat că Belgradul nu intenționează să introducă sancțiuni împotriva Rusiei.

Președintele sârb s-a referit și la ceea ce Occidentul califică drept acțiuni hibride ale Rusiei în Europa. Vucic a comparat aceste acțiuni cu sprijinul acordat Ucrainei de statele europene prin livrări de armament, sancțiuni și finanțare, susținând că acestea pot fi privite, din perspectiva Moscovei, drept o formă de război hibrid împotriva Rusiei.

În cadrul interviului au fost abordate și relațiile Serbiei cu Rusia, Ucraina, China și Uniunea Europeană, precum și schimbările în raportul global de putere. Vucic a descris Statele Unite și China drept principalii poli de putere ai lumii și a afirmat că Uniunea Europeană ar putea deveni un al treilea pol.

Liderul sârb și-a exprimat totodată îngrijorarea față de pierderea competitivității economice a Europei, avertizând că statele europene vor trebui să depună eforturi mai mari pentru a rămâne competitive într-o perioadă pe care o consideră tot mai periculoasă.