Proiectul de modificare a Codului serviciilor media audiovizuale, aprobat azi în prima lectură, a fost criticat anterior de Comisia de la Veneția. Unul dintre cele mai grave pericole identificate este utilizarea unor formulări ambigue precum „interes public”, „conținut dăunător” sau „informații de natură extremistă”.
Comisia a atras atenția că asemenea termeni pot fi interpretați abuziv de autorități, mai ales în contexte politice sensibile sau electorale, generând efecte de cenzură indirectă și descurajare a presei independente. Astfel, Comisia a recomandat „adoptarea unor definiții clare, precise și conforme cu standardele europene, astfel încât să nu fie afectată libertatea editorială și dreptul la exprimare”.
De asemenea, Comisia a semnalat o lipsă de coerență între proiectele legislative, cu suprapuneri de atribuții între Consiliul Audiovizualului, Consiliul de Presă și alte instituții implicate în reglementarea spațiului media. Această fragmentare riscă să creeze confuzie și să afecteze aplicarea uniformă a legii.
Comisia de la Veneția recomandă armonizarea legislației și delimitarea clară a competențelor între instituții, pentru a evita conflictele de autoritate și dublările birocratice.
Un alt punct sensibil este riscul de influență politică asupra instituțiilor cheie, cum ar fi Consiliul Audiovizualului și Teleradio-Moldova. Deși legea prevede unele garanții, Comisia constată că mecanismele de numire și demitere a membrilor acestor instituții sunt încă insuficient protejate împotriva ingerințelor politice.
Comisia recomandă stabilirea unor proceduri transparente și bazate pe criterii obiective pentru desemnarea conducătorilor instituțiilor media, precum și interzicerea oricărei forme de ingerință editorială din partea statului.
Un alt aspect criticat de experți este alocarea opacă a publicității de stat, care poate fi folosită drept instrument de favorizare a anumitor instituții media apropiate politic. Comisia subliniază că lipsa unor reguli clare în acest domeniu subminează pluralismul mediatic și concurența loială.
Comisia recunoaște că direcția generală a reformei este corectă, iar proiectele de lege reflectă dorința Moldovei de a se alinia la standardele europene, în special la Directiva europeană a serviciilor media (AVMSD) și Actul european privind libertatea mass-mediei (EMFA). Sunt salutate măsurile împotriva dezinformării, recunoașterea rolului jurnaliștilor independenți și consolidarea pluralismului media.
