
Asociația Promo-LEX cere Guvernului să renunțe la intenția de a-i interzice liderului separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, să părăsească Republica Moldova și să recurgă la măsuri restrictive prevăzute expres de legislație. Organizația propune aplicarea unei interdicții de intrare și de ședere pe teritoriul R. Moldova, precum și blocarea fondurilor deținute de acesta. Totodată, Promo-LEX solicită includerea lui Krasnoselski pe prima poziție a unei liste de 17 persoane din structurile de la Tiraspol, considerate responsabile de tortură și detenții arbitrare.
Într-o opinie juridică transmisă în 11 noiembrie premierului, ministrului Afacerilor Externe, vicepremierului pentru Reintegrare și Biroului politici de reintegrare, Promo-LEX propune un mecanism de aplicare a sancțiunilor individuale în baza Legii privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale. Asociația solicită convocarea, în termen de 30 de zile, a Consiliului interinstituțional de supervizare, prezidat de prim-ministru, pentru examinarea cazurilor și aplicarea măsurilor.
Propunerea vine după ce, în 5 noiembrie, Biroul politici de reintegrare a anunțat că Vadim Krasnoselski va fi supus unor restricții, inclusiv interdicției de a părăsi Republica Moldova pentru o perioadă de cinci ani. Anunțul a fost făcut după ce, pe 4 noiembrie, liderul separatist a primit de la Vladimir Putin Ordinul de Onoare al Federației Ruse, la Kremlin.
Premierul a calificat atunci măsura drept un „răspuns asimetric”, precizând că nu intră „într-o discuție tehnico-juridică”, deoarece relația cu regiunea transnistreană este una politică. La 9 noiembrie, ministrul Afacerilor Externe a declarat însă că „totul se va face în strictă conformitate cu litera legii”.
Promo-LEX susține că legislația nu prevede posibilitatea interzicerii plecării din țară a unui cetățean străin în asemenea condiții. Legea privind regimul străinilor stabilește limitativ cazurile în care o persoană poate fi împiedicată să părăsească Republica Moldova, toate presupunând existența unui act al procurorului sau al judecătorului. Potrivit asociației, în cazul lui Krasnoselski nu a fost anunțată existența unei cauze penale, iar premierul a confirmat că acesta nu deține cetățenia Republicii Moldova.
În schimb, legislația permite aplicarea interdicției de intrare în țară pentru o perioadă de până la cinci ani, precum și blocarea fondurilor. Promo-LEX avertizează că instituirea unei măsuri fără temei juridic ar putea fi contestată în instanță și anulată.
Asociația amintește că, din 21 decembrie 2023, Legea nr. 25/2016 permite Republicii Moldova să aplice din proprie inițiativă măsuri restrictive persoanelor responsabile de tortură, detenții arbitrare și încălcări sistematice ale libertății de exprimare. Deși Consiliul interinstituțional de supervizare a adoptat 55 de decizii între decembrie 2023 și septembrie 2026, toate au vizat punerea în aplicare a unor sancțiuni stabilite de Uniunea Europeană, alte organizații internaționale sau state. Nicio decizie nu a fost adoptată din inițiativa autorităților de la Chișinău.
În susținerea propunerii, Promo-LEX invocă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Între 8 iulie 2004 și 21 mai 2026, Curtea s-a pronunțat în 65 de cauze care au vizat reclamanți din regiunea transnistreană. În 26 dintre acestea a constatat încălcarea dreptului la libertate, iar în 21 – încălcarea interdicției torturii și a tratamentelor inumane. Hotărârile descriu acțiunile unor persoane din structurile de la Tiraspol, inclusiv ale celor care au pronunțat sentințe sau au administrat instituții de detenție.
Vadim Krasnoselski conduce administrația separatistă din decembrie 2016. Potrivit documentului Promo-LEX, în cauza Mozer, acesta este indicat pentru refuzul, în calitate de „ministru al afacerilor interne”, de a transfera un deținut bolnav într-un spital civil. Asociația mai invocă faptul că, în 2022, Krasnoselski a semnat modificări ale așa-numitului „cod penal” prin care au fost introduse pedepse cu închisoarea de la cinci la opt ani pentru sesizarea instanțelor constituționale sau internaționale. În 2023, acesta a refuzat grațierea lui Victor Pleșcanov, condamnat pentru criticile la adresa administrației de la Tiraspol și arborarea drapelului ucrainean.
Organizația atrage atenția că încălcările continuă. La 1 ianuarie 2026, în locurile de detenție controlate de structurile de la Tiraspol se aflau 1.325 de persoane, iar între 2016 și 2022 au murit în închisorile din regiune 66 de deținuți.
Mecanismul propus de Promo-LEX presupune aplicarea unor măsuri individuale, în baza unor dosare care să documenteze faptele fiecărei persoane. Pentru cei care nu dețin cetățenia Republicii Moldova, asociația propune interdicția de intrare și de ședere în țară, precum și blocarea fondurilor. În cazul cetățenilor Republicii Moldova care dețin funcții în structurile de la Tiraspol, organizația propune modificarea legii, astfel încât să poată fi aplicată blocarea fondurilor fără încălcarea dreptului constituțional de a reveni în țară.
Promo-LEX precizează că măsurile nu ar viza categorii întregi de funcționari sau populația regiunii, ci persoane identificate nominal și pentru fapte concrete. Totodată, mecanismul ar permite excepții pentru participarea la formatele de negocieri, iar persoanele vizate ar putea prezenta observații și contesta sancțiunile în instanță. Consiliul ar urma să reexamineze fiecare caz cel puțin o dată pe an.
„Oamenii închiși la Tiraspol pentru o postare sau pentru un drapel știu cine i-a condamnat. Cei care decid aceste persecuții trec în continuare pe malul drept și pleacă în străinătate prin aeroportul din Chișinău. După decorarea de la Kremlin, Guvernul a vrut un răspuns individual și a anunțat o măsură pe care legea nu o cunoaște. Un răspuns legal la o provocare politică este mai greu de atacat decât un răspuns politic. Temeiul există în lege din 2023, iar hotărârile Curții au stabilit faptele. Rămâne ca statul să îi numească pe cei responsabili”, a declarat Vadim Vieru, avocat și expert asociat al Promo-LEX.
Pe lângă aplicarea sancțiunilor, organizația solicită Ministerului Justiției să elaboreze, în termen de 60 de zile, un proiect de modificare a Legii nr. 25/2016, iar Procuraturii Generale să examineze posibilitatea pornirii urmăririi penale pentru faptele documentate. Biroul politici de reintegrare este îndemnat să explice public mecanismul propus, atât în limba română, cât și în limba rusă.