Președintele rus Vladimir Putin a anunțat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, că Moscova este pregătită să reia negocierile directe de pace cu Ucraina, propunând reluarea discuțiilor în data de 15 mai, la Istanbul. Propunerea vine la scurt timp după ce liderii europeni prezenți la Kiev i-au adresat liderului de la Kremlin un ultimatum, cerându-i să accepte un armistițiu de 30 de zile începând de luni, 12 mai.
„Ne propunem să începem fără întârziere, încă de joia viitoare, la Istanbul, acolo unde negocierile au avut loc anterior și au fost întrerupte în 2022. (…) Permiteți-mi să vă reamintesc că, în urma acestor negocieri, a fost pregătit un proiect comun de document, parafat de șeful grupului de negocieri de la Kiev, dar la insistențele Occidentului, a fost pur și simplu aruncat la gunoi”, a declarat Putin într-o conferință de presă convocată la Kremlin, după miezul nopții, la finalul unei serii de circa 20 de întâlniri bilaterale cu șefi de stat din CSI, Asia, Africa, Orientul Mijlociu, Europa și America Latină.
El a subliniat că Rusia este dispusă să discute „fără condiții prealabile” și că discuțiile trebuie reluate de la punctul unde au fost întrerupte. Putin a declarat că obiectivul acestor negocieri ar fi „eliminarea cauzelor profunde ale conflictului” și „restabilirea unei păci durabile și pe termen lung”.
„Am propus în repetate rânduri măsuri pentru încetarea focului. Nu am refuzat niciodată să ne angajăm în dialog cu partea ucraineană. Permiteți-mi să vă reamintesc încă o dată: nu noi am întrerupt negocierile în 2022, ci partea ucraineană. În acest sens, în ciuda tuturor aspectelor, propunem ca autoritățile de la Kiev să reia negocierile pe care le-au întrerupt la sfârșitul anului 2022 și să reia negocierile directe. Mai mult, subliniez, fără nicio condiție prealabilă”, a declarat Putin.
În discursul său, liderul rus nu a făcut nicio referire la armistițiul necondiționat de 30 de zile propus de Ucraina și susținut de aliații săi occidentali, afirmând însă că „preferă o pace autentică, și nu o pauză temporară pentru reînarmare”.
„Nu excludem ca în timpul acestor negocieri să fie posibil să se convină asupra unor noi armistiții, asupra unui nou armistițiu. Mai mult, un armistițiu real, care ar fi respectat nu doar de Rusia, ci și de partea ucraineană, ar fi primul pas, repet, către o pace pe termen lung, sustenabilă, și nu un prolog la continuarea conflictului armat după reînarmare, reaprovizionarea Forțelor Armate Ucrainene și săparea febrilă de tranșee și noi fortărețe. Cine are nevoie de o astfel de lume?”, a mai declarat liderul de la Kremlin.
Declarația sa a fost făcută la scurt timp după ce liderii Franței, Germaniei, Poloniei și Marii Britanii – Emmanuel Macron, Friedrich Merz, Donald Tusk și Keir Starmer – au fost prezenți la Kiev, unde au discutat împreună cu președintele Volodimir Zelenski un plan de încetare a focului. Cu sprijinul direct al președintelui american Donald Trump, aceștia i-au transmis lui Putin că, în lipsa unei reacții pozitive până luni, Occidentul va intensifica sancțiunile și livrările de armament pentru Ucraina.
În același timp, Kremlinul a transmis că va „reflecta” asupra propunerii europene, dar a respins ideea de a fi pus sub presiune. Consilierul prezidențial Iuri Ușakov a confirmat că Rusia va trimite o delegație la negocierile de la Istanbul, fără a preciza cine va face parte din aceasta.
„Propunerea noastră este, cum se spune, pe masă. Decizia aparține acum autorităților ucrainene și curatorilor acestora, care, aparent ghidați de propriile ambiții politice personale, mai degrabă decât de interesele poporului lor, vor să continue războiul cu Rusia prin intermediul naționaliștilor ucraineni”, a conchis Putin.
În conferința sa, Putin a acuzat Ucraina că ar fi încălcat de peste 130 de ori armistițiul stabilit în martie-aprilie și că, doar în perioada 8–10 mai, Rusia ar fi fost atacată cu peste 500 de drone și mai multe rachete occidentale. Ucraina a respins acuzațiile și, la rândul său, a acuzat Moscova că a încălcat sistematic propriile angajamente privind încetarea focului.
