Conservatorii din opoziția din Germania încearcă să recâștige alegătorii printr-o schimbare radicală a politicii de imigrare și azil a țării, inclusiv prin posibilitatea de a trimite solicitanții de azil în Moldova. Jens Spahn, un membru de frunte al Uniunii Creștin Democrată (CDU), a declarat săptămâna trecută că partidul său este în favoarea transportului viitorilor refugiați în țări terțe pentru procesarea cererilor de azil precum Ghana și Rwanda din Africa sau în state din afara UE, precum R.Moldova și Georgia, scrie The Guardian.
Spahn a numit țările terțe „porturi sigure” care „ar îndeplini termenii și condițiile convenției ONU privind refugiații”. Acest lucru presupune că Germania îi va muta pe cei care au intrat în UE în „țări terțe sigure”, unde vor fi procesate cererile lor.
„Rwanda a spus că ar fi pregătită să facă asta, probabil și Ghana. Ar trebui să luăm discuții despre acest lucru și cu țări din Europa de Est precum Georgia și Moldova”, a declarat Spahn.
Aceste declarații indică faptul că politica Marii Britanii în Rwanda devine tot mai notabilă la nivel mondial. Giorgia Meloni, prim-ministrul italian, a avansat ideea de a direcționa solicitanții de azil către Albania. Austria a manifestat, de asemenea, interes pentru o astfel de inițiativă.
„Dacă am face asta și, în consecință, am menține-o timp de patru, șase, opt săptămâni, am vedea că numărul (celor care solicită azil n.r) se reduce dramatic”, a spus Spahn.
Georgia și Moldova au fost recent clasificate de guvernul german drept „țări de origine sigure”, ceea ce facilitează expulzarea imigranților ilegali și a solicitanților de azil care au fost respinși.
În țările de origine clasificate drept sigure se presupune că nu există persecuție, tratament inuman sau degradant. Prin urmare, solicitantul de azil nu este amenințat cu vătămări grave în țara sa de origine. Acest lucru facilitează respingerea unei cereri de azil. Legea reduce aproape la zero șansele vreunui solicitant din Moldova sau Georgia să primească azil în Germania, cu toate obiecțiile activiștilor și unor politicieni de stânga că în ambele țări sunt grupuri persecutate, de pildă romii.
La începutul săptămânii trecute, Germania a încheiat deja un nou acord de migrație care ar trebui să faciliteze acum deportările și să simplifice imigrarea celor care vor să lucreze legal. Acordul semnat la Tbilisi de miniștrii de Interne din Germania și Georgia, Nancy Faeser și Vakhtang Gomelauri, este pentru Berlin al doilea de acest fel, după cel semnat cu India în decembrie 2022.
Germania mai negociază astfel de acorduri cu încă cinci țări, în frunte cu Moldova. Celelalte sunt Kenya, Columbia, Uzbekistan, Kârgâzstan și Maroc. Poziția CDU este privită ca o încercare a partidului de a se rupe de epoca Angelei Merkel, sub a cărei conducere Germania a înregistrat aproximativ un milion de refugiați în 2015. Succesorul lui Merkel în funcția de cancelar, Olaf Scholz, a subliniat importanța reducerii numărului record de cereri de azil – care în primele șapte luni ale acestui an a crescut cu 80% față de anul trecut – prin introducerea de plafoane la beneficii, procesarea mai rapidă a cererilor și restricții mai stricte privind numărul acceptat și țările lor de origine.
Scholz „a cochetat”, de asemenea, cu opțiunea unui plan pentru o țară terță, în ciuda temerilor larg răspândite din cadrul propriului său partid, dar nu a menționat Rwanda în mod explicit, arătându-se doar deschis la discuții despre fezabilitatea sa practică și legală.
La începutul acestei luni, guvernele de la Londra şi Kigali au semnat un nou tratat menit să restabilească acordul ce permite ca migranţii sosiţi ilegal în Regatul Unit să fie expulzaţi către Rwanda, indiferent de ţara lor de origine. Giorgia Meloni, șefa guvernului italian, a anunțat, la începutul lunii noiembrie, semnarea unui acord cu autoritățile de la Tirana pentru crearea în Albania a două centre pentru refugiații nedoriți salvați de marina italiană în Mediterana.
Conform acordului, treizeci și șase de mii de migranți ar fi mutați în Albania în fiecare an. Meloni a semnat deja un memorandum de înțelegere în acest sens cu președintele albanez Edi Rama. Concret, pactul dintre cele două țări prevede construirea a două centre în Albania, adică în afara Uniunii Europene, pentru a caza migranții salvați pe mare de ambarcațiunile marinei italiene.
