Rapporteur: UE ar putea renunța la unanimitate în mai multe etape ale procesului de extindere

Comisia Europeană pregătește un plan pentru reducerea posibilității statelor membre de a bloca prin veto anumite decizii ale Uniunii Europene, inclusiv în procesul de extindere, sancțiuni și politica de securitate. Reforma este gândită pentru o Uniune cu peste 30 de membri și ar urma să fie realizată, în mare parte, fără modificarea Tratatului de la Lisabona.

Potrivit publicației Rapporteur, care afirmă că a consultat două proiecte interne ale viitoarei strategii privind extinderea, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să prezinte săptămâna viitoare un plan pentru adaptarea instituțiilor europene la aderarea unor noi state, precum Muntenegru și Albania.

Una dintre principalele propuneri este extinderea folosirii votului cu majoritate calificată, în locul unanimității, astfel încât un singur stat să nu mai poată bloca anumite decizii.

Comisia susține de mai mult timp utilizarea așa-numitelor „clauze-pasarelă”, prevăzute deja în tratatele UE, care permit trecerea de la unanimitate la majoritate calificată în anumite domenii fără o revizuire generală a tratatelor. Activarea acestor clauze necesită însă, la rândul ei, acordul unanim al statelor membre.

Potrivit proiectelor citate, Bruxelles-ul consideră că riscul blocajelor va crește odată cu extinderea Uniunii. În prezent, Comisia avertizează deja că o UE cu peste 30 de state ar putea deveni prea lentă în domenii unde deciziile necesită unanimitate, în special în politica externă și de securitate.

Noile reguli ar urma să fie folosite inclusiv în etapele intermediare ale negocierilor de aderare, ceea ce ar putea reduce posibilitatea ca unul sau câteva state membre să blocheze avansarea unei țări candidate. Unanimitatea ar urma însă să fie păstrată la începutul și la finalul procesului de aderare, potrivit informațiilor publicate de Rapporteur.

Planul analizat de Comisie prevede și extinderea votului cu majoritate calificată în domenii precum sancțiunile, drepturile omului, apărarea și securitatea, precum și anumite chestiuni fiscale. Pentru situațiile în care un guvern consideră că sunt amenințate interese naționale vitale, documentele discută posibilitatea introducerii unei forme de „frână de urgență”.

Ideea trecerii de la unanimitate la majoritate calificată nu este nouă. Comisia Europeană a confirmat în iulie că susține o asemenea schimbare în unele domenii, dar a recunoscut totodată preocupările unor state membre care se tem că și-ar pierde capacitatea de a proteja interese considerate strategice.

O altă propunere analizată privește componența Comisiei Europene. Într-o Uniune extinsă, numai aproximativ două treimi dintre state ar putea avea simultan câte un comisar european, iar țările s-ar roti între mandate.

Tratatul UE prevede deja, în principiu, posibilitatea unei Comisii formate dintr-un număr de membri egal cu două treimi din numărul statelor membre, deși Consiliul European a decis până acum menținerea câte unui comisar pentru fiecare țară.

Proiectele prevăd și garanții suplimentare pentru respectarea statului de drept de către viitorii membri. Potrivit Rapporteur, noile state ar putea rămâne timp de aproximativ un deceniu sub o supraveghere consolidată a Bruxelles-ului, iar în cazul unor derapaje democratice ar putea fi aplicate sancțiuni financiare sau suspendarea unor drepturi de vot.

Noii membri ar urma, de asemenea, să accepte temporar obligația de a nu bloca anumite decizii susținute de restul Uniunii și să adere la Parchetul European (EPPO) înainte de aderare, potrivit variantelor analizate.

Reforma este legată direct de perspectiva unei Uniuni cu peste 30 de membri. În prezent, UE are 27 de state și nouă țări candidate, iar Comisia analizează de mai mulți ani modificări instituționale care să permită funcționarea blocului după o nouă extindere.

Loading Next Post...
Urmărește-ne
Search
Loading

Signing-in 3 seconds...

Signing-up 3 seconds...