
România se poziționează între statele cu cele mai avansate programe nucleare civile din lume, după ce luni a început, la Cernavodă, construcția primei instalații de detritiere din Europa, care va produce combustibilul viitorului pentru reactoarele de fuziune nucleară. Procesul de eliminare a tritiului va include mai multe domenii de înaltă tehnologie: separare izotopică în faza lichidă, distilare criogenică și operare în vid înalt, potrivit autorităților de resort.
„Astăzi, la Cernavodă, a avut loc cel mai important moment din istoria sectorului nuclear românesc din ultimele decenii, de la punerea în funcție a reactorului 2: a început construcția primei instalații de detritiere din Europa. Este prima din Europa și doar a treia din lume, după cele din Canada și Coreea de Sud. Tritiul este combustibil candidat pentru viitoarele reactoare de fuziune nucleară, iar proiectul poziționează România între statele cu cele mai avansate programe nucleare civile din lume”, a scris Burduja, pe pagina sa de Facebook, citat de Agerpres.
Această instalație de detritiere (CTRF), realizată de Nuclearelectrica, în parteneriat cu Korea Hydro & Nuclear Power (KHNP), una dintre cele mai importante companii de profil la nivel global, se bazează pe o tehnologie dezvoltată în România de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice – ICSI Râmnicu Vâlcea.
Potrivit ministrului român, instalația vizează tritiul din apa grea utilizată în sistemele de răcire și moderare ale reactoarelor, permițând reutilizarea apei grele. Tritiul recuperat va fi stocat în condiții de siguranță și poate fi utilizat pentru viitoarele reactoare de fuziune. Acest proiect este fundamental pentru reducerea impactului tritiului asupra mediului și pentru creșterea eficienței operaționale a centralei nucleare de la Cernavodă, a precizat Sebastian Burduja.
„Prin intermediul acestui proiect, România va intra în clubul select al statelor capabile să producă și să exporte tritiu – combustibilul viitorului pentru reactoarele de fuziune nucleară, precum cele dezvoltate în cadrul proiectului internațional ITER. În condițiile în care energia nucleară se impune tot mai mult ca soluția cea mai fezabilă pe termen lung, oportunitățile sunt imense – deopotrivă economice și de reputație internațională”, a subliniat ministrul.
Proiectul este preconizat a se finaliza în 50 de luni și va respecta cele mai avansate cerințe de securitate nucleară. O sumă de 145 de milioane de euro din costul estimat al proiectului provine dintr-un împrumut acordat de Banca Europeană de Investiții (BEI).