„Reziliența” șubredă a vocabularului funcționăresc. Cum au fost „scrutinizați” demnitarii moldoveni

Un dialect tehnic al limbii române, cu o grămadă de influențe din limba engleză, continuă să-i molipsească pe funcționarii și demnitarii noștri și nu tocmai în cea mai bună direcție. Azi, la ultima ședință a Guvernului, premierul Dorin Recean ne-a zgâriat urechile cu un nou exemplu de „împrumut toxic” în discursurile sale, care sunt tot mai frecvente în rândul funcționarilor din R. Moldova.

Șeful executivului le-a mulțumit colegilor din Guvern pentru faptul că au rezistat unei „scrutinizări” din partea societății și presei. În contextul proaspătului scrutin parlamentar, cuvântul, evident, i-a derutat și i-a lăsat cu ochii încrucișați pe mulți ascultători, care nu și-au dat seama că, de fapt, premierul s-a referit la faptul că miniștrii săi au fost expuși unei monitorizări, examinări sau verificări permanente din partea societății.

În cumplita noastră eră a vitezei, mai ales când ai o comunicare permanentă în engleză, este firesc să preiei şi în conversaţia curentă anumite cuvinte care fac parte dintr-o terminologie specifică, cum ar fi, în cazul premierului, verbul englezesc „to scrutinize”, adică a analiza minuțios.

Totuşi, aceste împrumuturi trebuie preluate cu discernământ fără a deteriora sensuri întregi. Dacă tot se insistă pe pompozitatea unui discurs, ce prevede uneori renunțarea la cuvinte existente deja în română, atunci trebuie măcar să apelezi la neologismele și împrumuturile deja introduse în limba română. În cazul englezescului „to scrutinize”, româna are deja echivalentul împrumutat din franceză „a scruta” (scruter). Așa că dl premier, în adresarea lui pentru colegi, nu trebuia decât să le mulțumească pentru faptul că au rezistat „scrutărilor” din ultima perioadă.  

Îmbogățirea lexicului în orice limbă nu este un fenomen negativ în sine, care se face inclusiv prin împrumuturi sau transformări semantice. Știm cu toții că limba româna a asimilat un imens vocabular franţuzesc în secolul al XIX-lea, așa că nici importul masiv de englezisme nu este un fenomen neobișnuit, însă lucrurile devin grave atunci când neologismele încep să schimbe sensul cuvintelor deja existente.

Așa că orice împrumut, cum spuneam, trebuie făcut cu discernământ pentru a îmbogăți, cu adevărat, limba română, însă nu pentru a intoxica cu „reziliențe” lingvistice de mântuială doar pentru a-ți reda aură de superioritate sau a-ți arăta atașamentul față de anumite grupuri în discursurile pe care le ai.