Românii aduc azi un omagiu imnului „Deșteaptă-te, române!”, un simbol al unității naționale vechi de 177 de ani

Românii onorează azi imnul național „Deșteaptă-te, române!”. Peste Prut este sărbătoare oficială dedicată simbolului unității Revoluției române din 1848, atunci când imnul a fost intepretat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.

Această dată a fost instituită în România în anul 1998, printr-o lege care prevede că această zi va fi marcată prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice.

Versurile imnului naţional al României aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică.

Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile. Poemul va deveni imn sub titlul „Deşteaptă-te, române!”, câştigându-şi instantaneu gloria recunoscută datorită mesajului energic şi mobilizator pe care-l conţine. Începând din 1848, „Deşteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curajul în timpul momentelor cruciale, în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), cât şi în primul şi cel de-al Doilea Război Mondial.

Imediat după instaurarea dictaturii comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, „Deşteaptă-te, române!”, ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare. Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a înălţat pe străzi, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, sub formidabila presiune a manifestanţilor.

Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, „Deşteaptă-te române!”’ a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţie. Legea supremă prevede, prin Articolul 12, că imnul naţional este un simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.

Menționăm că „Deșteaptă-te române!” a fost imn național și în Republica Moldova, odată cu declararea independenței. Acesta a fost înlocuit însă cu actualul imn „Limba noastră”, pe versurile lui A. Mateevici, în anul 1994, odată cu adoptarea Constituției.