Now Reading: Se împlinesc 86 de ani de la cedarea Cadrilaterului. România pierdea Dobrogea de Sud în vara tragică a lui 1940
- 01
Se împlinesc 86 de ani de la cedarea Cadrilaterului. România pierdea Dobrogea de Sud în vara tragică a lui 1940
Se împlinesc 86 de ani de la cedarea Cadrilaterului. România pierdea Dobrogea de Sud în vara tragică a lui 1940
Se împlinesc 86 de ani de la semnarea Tratatului de la Craiova, prin care România a cedat Bulgariei Dobrogea de Sud, teritoriu cunoscut sub denumirea de Cadrilater. Acordul din 7 septembrie 1940 a reprezentat unul dintre ultimele acte ale destrămării României Mari în vara tragică a anului 1940, după pierderea Basarabiei și a nordului Bucovinei în urma ultimatumului sovietic și a nordului Transilvaniei prin Dictatul de la Viena.
Cadrilaterul, format din județele Durostor și Caliacra, intrase în componența României cu 27 de ani înainte, în urma celui de-al Doilea Război Balcanic. La 10 august 1913, prin Tratatul de la București, Bulgaria a cedat României Dobrogea de Sud, iar noua frontieră româno-bulgară ajungea până la Marea Neagră, la sud de Balcic. Printre principalele localități ale teritoriului se numărau Silistra, Turtucaia, Balcic și Bazargic, actualul Dobrici.
Pentru București, preluarea Cadrilaterului avea în primul rând o justificare strategică. România urmărea să-și consolideze frontiera sudică a Dobrogei și să îndepărteze pericolul unei presiuni militare bulgare asupra regiunii. Pentru Sofia însă, pierderea teritoriului a rămas o problemă națională majoră și unul dintre obiectivele politicii externe bulgare în perioada interbelică.
În anii care au urmat, autoritățile române au încercat să integreze provincia în cadrul statului român și au desfășurat programe de colonizare. În Cadrilater au fost aduși români din Vechiul Regat, dar și numeroși aromâni din Peninsula Balcanică. Colonizarea a avut atât o componentă economică, prin valorificarea terenurilor agricole, cât și una strategică și demografică. Procesul a generat însă tensiuni cu populația locală și a alimentat în continuare revendicările Bulgariei.
Situația s-a schimbat radical în 1940, când România a rămas izolată diplomatic și supusă presiunilor marilor puteri europene. După pierderea Basarabiei și a nordului Bucovinei în iunie, România a cedat nordul Transilvaniei Ungariei, prin Dictatul de la Viena din 30 august.
În paralel, Bucureștiul a fost obligat să negocieze cu Bulgaria problema Dobrogei de Sud. Tratativele româno-bulgare au început la Craiova la 19 august 1940, în contextul presiunilor exercitate de Germania și Italia asupra României. Negocierile au dus la revenirea frontierei româno-bulgare la linia din 1912, anterioară celui de-al Doilea Război Balcanic.
La 7 septembrie 1940, România și Bulgaria au semnat Tratatul de la Craiova. Prin document, Bucureștiul recunoștea revenirea întregului Cadrilater în componența Bulgariei.
Tratatul nu s-a limitat la transferul teritorial. El prevedea și un schimb obligatoriu de populație, prin care românii din Dobrogea de Sud urmau să fie transferați în România, iar bulgarii din Dobrogea de Nord urmau să se stabilească în Bulgaria.
Peste 100.000 de români și coloniști aromâni din Cadrilater au fost nevoiți să se refugieze în nordul Dobrogei sau în Muntenia, în timp ce circa 60.000 de etnici bulgari au părăsit teritoriul românesc, consfințind o delimitare etnică și politică definitivă.
Pentru numeroși coloniști, inclusiv aromâni, cedarea teritoriului a însemnat pierderea gospodăriilor construite în perioada interbelică și o nouă strămutare. În același timp, populația bulgară din Dobrogea de Nord a fost transferată în Bulgaria, în cadrul aceluiași mecanism de schimb de populație.
Astfel, după 27 de ani de administrație românească, Cadrilaterul revenea Bulgariei. Cedarea Dobrogei de Sud a fost ultimul dintre marile transferuri teritoriale care au mutilat frontierele României în vara anului 1940.
Pierderea Cadrilaterului a închis un capitol început în 1913, când România obținuse teritoriul în urma celui de-al Doilea Război Balcanic. Pentru Bulgaria, revenirea Dobrogei de Sud a reprezentat recuperarea unuia dintre teritoriile pierdute în 1913. Pentru România, episodul a rămas legat de prăbușirea frontierelor României Mari și de drama zecilor de mii de oameni obligați să-și părăsească locurile în care se stabiliseră.
