Now Reading: Ucraina, epicentrul „industriei” escrocheriilor telefonice. În statul vecin ar activa 2000 de centre de apel
- 01
Ucraina, epicentrul „industriei” escrocheriilor telefonice. În statul vecin ar activa 2000 de centre de apel
Ucraina, epicentrul „industriei” escrocheriilor telefonice. În statul vecin ar activa 2000 de centre de apel
Ucraina s-a transformat într-un adevărat epicentru al „industriei” escrocheriilor telefonice ce aduce zeci de milioane de dolari anual. În prezent, în statul vecin ar activa aproximativ 2000 de centre de apel implicate în diferite scheme de fraudare, majoritatea absolută a victimelor fiind cetățenii ruși, însă ținte sunt înregistrate și în state ale UE, dar și în R. Moldova.
Potrivit unor date prezentate de deputatul ucrainean Oleksandr Kunițki și confirmate pentru Forbes Ukraine de un înalt oficial al Poliției Ucrainene, aproximativ 90% dintre centrele de apel ar avea drept ținte cetățeni ruși.
„Motivul nu ar fi unul de ordin patriotic, ci faptul că anchetatorilor le este mai dificil să-i tragă la răspundere pe escroci în lipsa unei plângeri depuse de victimele din Rusia”, precizează sursa citată.
Centrele de apel, numite în jargonul infractorilor „oficii”, nu mai funcționează ca simple grupări improvizate. Potrivit informațiilor citate de Forbes, în spatele lor se află structuri organizate, cu tehnologii proprii, management, departamente de recrutare și scenarii psihologice elaborate pentru operatori. Industria ar genera anual venituri de ordinul zecilor de milioane de dolari.
Printre cele mai răspândite scheme se numără apelurile în care escrocii se prezintă drept angajați ai serviciilor de securitate ale băncilor. Aceștia îi conving pe oameni că au fost detectate tranzacții suspecte și îi conving să ofere date bancare sau acces la aplicațiile mobile.
Alte metode presupun investiții fictive și platforme false de criptomonede, apeluri în numele poliției sau al altor structuri de forță, precum și scenarii în care victimele sunt anunțate că o rudă ar fi ajuns într-o situație gravă și are nevoie urgentă de bani.
„Elementul comun al acestor scheme este presiunea psihologică. Operatorii încearcă să provoace panică și să creeze senzația de urgență, spunându-le victimelor că își pot pierde banii, că li se poate bloca contul sau chiar că ar putea fi vizate într-un dosar penal. Scopul este de a le determina să transfere rapid bani sau să dezvăluie informații bancare”, scrie Forbes Ukraine.
Fenomenul are și un impact asupra pieței muncii. Centrele de apel oferă tinerilor salarii care pot ajunge la 800 – 1.500 de dolari sau chiar mai mult, la care se adaugă comisioane din sumele obținute de la victime. Astfel, companiilor legale le este mai dificil să concureze pentru forța de muncă.
Unul dintre principalele centre ale acestei industrii a fost mult timp orașul Dnipro. În ultima perioadă, însă, astfel de structuri s-ar fi mutat tot mai mult spre Kiev și regiunile din vestul Ucrainei, inclusiv din cauza atacurilor rusești și a presiunii exercitate de forțele de ordine.
Autoritățile ucrainene au intensificat recent acțiunile împotriva acestor rețele. Doar într-o singură săptămână din luna august, Poliția Națională, împreună cu Serviciul de Securitate al Ucrainei și procurorii, a efectuat 411 percheziții și a închis 94 de centre de apel frauduloase în diferite regiuni ale țării.
Fenomenul depășește însă granițele Ucrainei. În luna iulie, de exemplu, autoritățile de la Chișinău au anunțat destructurarea unui centru de apel în care activau aproximativ 180 de operatori din Republica Moldova, aflați în Ucraina.
Operațiunea a fost desfășurată în cadrul unei echipe comune de investigații constituite de autoritățile din Republica Moldova, România și Ucraina, cu sprijinul Europol și Eurojust. În urma perchezițiilor efectuate la Chișinău și în raionul Anenii Noi, oamenii legii au ridicat probe care ar urma să fie utilizate pentru tragerea la răspundere a membrilor grupării.
Cei aproximativ 180 de operatori, cu vârste de peste 20 de ani, ar fi fost specializați în escrocherii împotriva clienților unor bănci din Uniunea Europeană, majoritatea victimelor fiind din România.
