R. Moldova se confruntă cu provocări persistente, incertitudine ridicată și riscuri generate de evoluțiile regionale și geopolitice, precum și de eventuale întârzieri în implementarea reformelor, chiar dacă, în pofida multiplelor șocuri, se atestă îmbunătățire a perspectivelor. Avertismentul aparține Fondul Monetar Internațional (FMI), după finalizarea consultărilor Articolului IV pentru anul 2025.
În raport se arată că din partea Guvernului există interes pentru un nou acord cu FMI, „directorii au subliniat că implicarea continuă a Fondului ar revitaliza impulsul reformelor și ar sprijini aderarea la UE”.
Potrivit evaluării FMI, PIB-ul Moldovei ar urma să crească cu 2,7% în 2025 și cu 2,3% în 2026, susținut de o recoltă agricolă bună, cerere internă robustă și finanțări substanțiale din partea Uniunii Europene. Cu toate acestea, exporturile slabe continuă să frâneze avansul economic și să adâncească deficitul de cont curent.
Experții FMI au evidențiat necesitatea unor politici prudente pentru protejarea stabilității macroeconomice și a unor reforme structurale ambițioase pentru consolidarea guvernanței, stimularea creșterii și sporirea rezilienței.
„Directorii au convenit că un deficit fiscal temporar mai ridicat este adecvat pentru a sprijini tranziția către o creștere bazată pe investiții. Ei au subliniat importanța îmbunătățirii execuției cheltuielilor de capital și a managementului finanțelor publice, precum și a mobilizării veniturilor pentru a susține investițiile sporite, în special pe măsură ce finanțarea concesională se reduce. (…) De asemenea, au sprijinit eforturile autorităților de simplificare a sistemului fiscal și de eliminare a scutirilor, în special la TVA”, potrivit raportului.
Inflația este prognozată să rămână în intervalul-țintă al Băncii Naționale a Moldovei (5% ±1,5%) în 2026. De asemenea, FMI a remarcat reacția promptă a Băncii Naționale a Moldovei la creșterea inflației după șocul energetic de la începutul anului 2025. Ei au subliniat că politica monetară trebuie să rămână prudentă și dependentă de evoluția datelor, iar eventualele modificări ale ratelor să fie condiționate de traiectoria inflației și a creșterii.
Directorii au notat că rezervele obligatorii pentru depozitele bancare rămân ridicate și au recomandat reducerea acestora după diminuarea riscurilor inflaționiste. De asemenea, au încurajat măsuri suplimentare pentru consolidarea independenței și guvernanței băncii centrale, în vederea menținerii credibilității politicilor. Menținerea flexibilității cursului de schimb, concomitent cu păstrarea unor rezerve valutare adecvate, este importantă pentru absorbția șocurilor.
„Directorii au salutat eforturile de îmbunătățire a cadrului de reglementare și supraveghere bancară. Deși au subliniat că sectorul bancar rămâne solid, ei au apreciat înăsprirea recentă a politicilor macroprudențiale și au insistat asupra necesității monitorizării atente a creșterii rapide a creditării și a prețurilor locuințelor. De asemenea, au cerut continuarea progreselor în supravegherea bazată pe risc, managementul crizelor și cadrele AML/CFT, în conformitate cu recomandările FSAP”, se mai arată în raport.
De asemenea, FIMI a îndemnat la progrese decisive în reformele de guvernanță și anticorupție pentru îmbunătățirea climatului de afaceri și protejarea resurselor publice.
