
Guvernul Argentinei a anunțat miercuri că țara sud-americană se va retrage din Organizația Mondială a Sănătății (OMS) din cauza „diferențelor profunde” cu modul în care este gestionată politica sanitară, aliniindu-se astfel deciziei recente a principalului său aliat, președintele american Donald Trump.
„Afară OMS…!!! Trăiască libertatea, al naibii!”, a scris președintele Javier Milei pe contul său de X , după ce purtătorul său de cuvânt a anunțat decizia într-o conferință de presă, citat de AP.
Milei, un ultraliberal care respinge agenda progresistă și se declară anarho-capitalist, este împotriva intervenției statului și a organizațiilor supranaționale în politica țării. El a postat mai multe discursuri ținute la forumuri internaționale în care critică ONU și OMS, creată în cadrul Națiunilor Unite în 1948.
Într-unul dintre aceste discursuri, Milei a afirmat că ONU, care „s-a născut pentru a apăra drepturile omului”, a devenit una dintre principalele instituții care încalcă libertatea, dând ca exemplu carantinele impuse la nivel global în 2020, în timpul pandemiei de COVID-19.
Purtătorul de cuvânt al președinției, Manuel Adorni, a declarat că Milei a ordonat ministrului de Externe, Gerardo Werthein, „să retragă Argentina din Organizația Mondială a Sănătății”.
„Decizia se bazează pe diferențele profunde în gestionarea sănătății, în special în timpul pandemiei de COVID-19, care ne-a condus la cea mai lungă izolare din istoria omenirii”, a spus Adorni, adăugând că OMS nu a fost independentă „față de influența politică a unor state”, fără a preciza despre ce țări este vorba.
El a mai declarat că Argentina nu va permite intervenția unui organism internațional în suveranitatea sa „și cu atât mai puțin în domeniul sănătății”.
Decizia vine în contextul în care Donald Trump a anunțat retragerea SUA din OMS la scurt timp după ce și-a început noul mandat pe 20 ianuarie. Washingtonul a acuzat organizația că nu a gestionat corect pandemia și că este influențată politic.
Guvernul Milei își anunță retragerea cu doar câteva zile înainte de o nouă vizită a președintelui argentinian în SUA, la sfârșitul lunii februarie, unde va participa la Conferința de Acțiune Politică Conservatoare (CPAC), un eveniment care reunește lideri ai dreptei la Washington. Nu se știe încă dacă Milei se va întâlni cu Trump în timpul vizitei.
Javier Milei a fost unul dintre cei mai vocali critici ai fostului președinte argentinia Alberto Fernandez (2019-2023) în privința gestionării pandemiei. Înainte de a deveni președinte, Milei a susținut în aparițiile sale televizate că modelul de carantină aplicat de Fernandez a dus la o prăbușire economică și că a fost folosit ca un „mecanism de represiune”.
După anunțul oficial, guvernul argentinian a emis un comunicat în care a acuzat OMS că a „promovat carantine eterne fără fundament științific” și a sprijinit un guvern care „a lăsat copiii fără școală, sute de mii de muncitori fără venituri și a împins afacerile mici și mijlocii spre faliment, rezultând în pierderea a 130.000 de vieți”.
„Astăzi, dovezile arată că recomandările OMS nu funcționează, pentru că sunt dictate de influența politică, nu de știință”, a concluzionat guvernul Milei, criticând existența unor organizații supranaționale finanțate „de toată lumea” dar care „se ocupă de politică internațională”.
Deși OMS nu are puterea de a impune măsuri sanitare statelor membre, cooperarea internațională este esențială pentru monitorizarea virusurilor emergente care pot provoca pandemii. În ultimii ani, virusuri precum Zika, COVID-19 și variola maimuței au generat epidemii la nivel global.
Purtătorul de cuvânt Manuel Adorni a afirmat că Argentina nu primește finanțare de la OMS și că decizia „nu va afecta calitatea serviciilor sanitare”.
„Dimpotrivă, oferă mai multă flexibilitate pentru a implementa politici adaptate nevoilor Argentinei și o mai mare disponibilitate a resurselor”, a spus oficialul, justificând această măsură în cadrul politicii guvernului Milei de reducere drastică a cheltuielilor publice.
În 2024, guvernul argentinian refuzase deja să semneze un acord privind gestionarea pandemiilor sub egida OMS, argumentând că acesta ar fi putut afecta suveranitatea națională.
Deși Argentina urma să contribuie cu aproximativ 8 milioane de dolari la bugetul OMS de 6,9 miliarde de dolari pentru perioada 2024-2025, retragerea sa va afecta cooperarea globală în domeniul sănătății.
Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a cerut în mod privat altor state să încerce să convingă Washingtonul să revină asupra deciziei de retragere. Acum, pierderea Argentinei adaugă o nouă provocare pentru organizația internațională.