Societatea civilă condamnă modul în care PAS a promovat „amendamentul Hebel”: Practică netransparentă ce afectează reformele

Societatea civilă condamnă și se arată îngrijorată de modul în care Parlamentul, prin votul majoritar al PAS, a revizuit procedura de numire a membrilor în comisiile de vetting. Printr-o declarație comună, semnată până acum de cinci ONG-uri, este criticată lipsa de transparență și a consultărilor în promovarea amendamentului PAS prin care experții străini, Herman von Hebel și Bernard Lavigne, au fost desemnați în comisia de evaluare a procurorilor.

Documentul a fost semnat până acum de  Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Asociația Promo-LEX, Institutul pentru Politici și Reforme Europene, Amnesty International Moldova și Fundația Soros Moldova.

„Reforma justiției, inclusiv procesul de vetting, este una dintre cele mai importante reforme structurale ale Republicii Moldova. Credibilitatea acesteia depinde nu doar de rezultate, ci și de modul în care sunt adoptate regulile procesului. Modificările legislative adoptate fără consultări, introduse în proiecte ce au alt obiectiv și promovate în regim accelerat transmit un semnal problematic: că regulile de transparență și participare pot fi ocolite atunci când devin incomode. Pe termen lung, astfel de practici riscă să afecteze încrederea publică în reformă și în angajamenteleautorităților privind cooperarea cu societatea civilă. Organizațiile societății civile îndeamnă autoritățile să asigure că orice modificări legislative care vizează reforma justiției sunt discutate transparent, cu participarea societății civile, a experților și atuturor actorilor relevanți. Numai printr-un astfel de proces reforma poate rămâne credibilă și durabilă”, se arată în declarație.

De asemenea, ONG-urile susțin că urgența invocată pentru adoptarea amendamentului nu este demonstrată juridic.

„Argumentul principal invocat pentru modificarea legii a fost riscul blocării activității comisiilor de evaluare. Totuși, cadrul legal existent nu indică o astfel de situație. Potrivit art. 14 din Regulamentul comisiei de evaluare a Procurorilor, completele funcționează dacă sunt prezenți toți cei trei membri ai completului. În total, există trei complete (nouă membri), iar în prezent două dintre acestea sunt funcționale. De asemenea, Legea nr. 252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor conținemecanisme clare pentru situațiile în care completul nu ajunge la o decizie unanimă. Conform art. 17alin. (3), în lipsa unanimității, raportul este transmis plenului comisiei”, mai precizează ONG-urile.

Experții juridici critică și faptul că într-un mod nejustificat amendamentul a fost introdus într-un proiect cu alt obiectiv.

„Modificarea nu a fost promovată într-un proiect dedicat reformei mecanismului de evaluare. Amendamentul a fost introdus într-un proiect de lege care viza securitatea judecătorilor, ceea ce ridică probleme de transparență și coerență legislativă. Guvernul a emis unaviz asupra proiectului inițial, însă acel proiect nu conținea amendamentulrespectiv, acesta fiind introdus ulterior. Practica introducerii unor modifcări sensibile într-un proiect de lege cu alt obiect reduce predictibilitatea procesului legislativ și limitează posibilitatea unei analize instituționale corespunzătoare”, se mai arată în declarație.

De asemenea, societatea civilă mai atenționează și faptul că în procedura de elaborare a amendamentului nu au avut loc consultări, lucru cerut de partenerii externi, inclusiv de Comisia de la Veneția.