SONDAJ | Presa tradițională este considerată părtinitoare de către cetățenii moldoveni și pierde teren în fața rețelelor de socializare

Cei mai mulți moldoveni se informează de pe Facebook, iar pe locul doi se află site-urile de știri. Televiziunea tradițională ocupă abia locul trei în clasament, fiind urmată de TikTok și YouTube. Datele se regăsesc în sondajul IMAS, pentru luna iunie 2026, făcut publica astăzi.

Astfel, 13% dintre cetățeni au spus că intre pe Facebook de mai multe ori pe zi, în timp ce 33 la sută acceasează această rețea de socializare zilnic sau aproape zilnic.

În ceea ce privește presa online, 11 la sută se informează de aici de mai multe ori pe zi, iar 30%, respectiv, 9%, intră pe site-uri zilnic sau de câteva ori pe săptămână.

La canalele TV se uită, de câteva ori pe zi 10 la sută din populație, în timp ce aproximativ 33%, urmăresc televiziunea în fiecare zi sau de câteva ori pe săptămână. Este de remarcat faptul că 44 la sută dintre respondenți au spus că nu privesc deloc televizorul.

Ar mai fi de menționat că numărul celor care utilizează canalele de Telegram, pentru a se informa se distruie în felul următor: 6% de câteva ori pe zi, 16%, zilnic sau de câteva ori pe săptămână, în timp ce tocmai 70% nu apelează rar sau deloc la acest instrument de comunicare.

Întrebați în care surse de informare au mai mare încredere, doar 23% au menționat mass-media tradițională (TV, Radio, presă scrisă), în timp ce 30 la sută au spus că preferă rețelele de socializare.

Un alt aspect relevant ține de percepția publicului privind independența și echidistanța manifestată de presa convențională.

Astfel, majoritatea absolută celor chestionați, mai exact 73 la sută, consideră că mass-media îi favorizează deseori sau uneori pe Maia Sandu și PAS și doar 12% cred contrariul. 28 la sută afirmă că, deseori, Ion Ceban și MAN sunt favorizați, iar 29% sesizează uneori astfel de situații. Pe locul trei în clasamentul favoriților presei se poziționează Vasile Costiuc și partidul său Democrația Acasă.

Sondajul a fost realizat în perioada 1-14 iunie 2026, pe un eșantion de 1116 respondenţi de vârstă adultă, din 86 localităţi, fără diasporă și regiunea transnistreană. Eroarea maximă este de ±3.0%.