Alegerile legislative din Franța au fost câștigate de alianța partidelor de stânga, urmată de alianța pro-prezidențială a lui Emmanuel Macron și, pe locul trei, de Adunarea Națională a lui Marine Le Pen. Problema este că niciun bloc politic nu a obținut suficiente voturi pentru a putea forma singur guvernul.
Între timp, premierul francez, Gabriel Attal, a anunţat că luni dimineaţă îşi va prezenta demisia preşedintelui Emmanuel Macron, dar îşi va exercita îndatoririle cât timp va mai fi nevoie.
„Ţara noastră se confruntă cu o situaţie politică fără precedent şi trebuie să primească lumea în câteva săptămâni”, a spus el, referindu-se la Jocurile Olimpice care încep la Paris, pe 26 iulie.
Cu 182 de mandate în viitorul parlament francez, Noul Front Popular (NFP) devine prima forţă politică. Alianţa partidelor socialist, comunist, ecologist şi „Franţa nesupusă” a liderului stângist Jean-Luc Mélenchon, este aşadar departe de majoritatea absolută de 289 de deputaţi.
Pe locul doi, cu 168 de parlamentari, s-a clasat mişcarea pro-prezidenţială, cea care până acum beneficia de o majoritate relativă în parlament.
Adunarea Naţională a lui Marine Le Pen (RN) ieşită pe primul loc după primul tur de scrutin şi prezisă cu un scor mult mai mare acum, nu obţine în cele din urmă decât 143 de mandate şi nu va putea forma viitorul guvern francez.
Pe locul 4 se clasează conservatorii din partidul Republicanii cu circa 50 de deputaţi, în funcţie de cum se identifică anumiţi aleşi care nu mai au eticheta oficială LR.
Prezența la vot a fost de circa 67%, cea mai mare din 1981 până în prezent. Însă țara rămâne în incertitudine, căci niciun bloc politic nu are suficienți deputați, 289 adică, pentru a avea o majoritate absolută și pentru a putea forma singur noul guvern.
