Teheranul convoacă ambasadorii europeni și cere încetarea sprijinului pentru proteste. Numărul victimelor continuă să crească

Autoritățile iraniene au convocat luni ambasadorii Franța, Germania, Italia și Regatul Unit, cerându-le să înceteze sprijinul public pentru protestele antiguvernamentale care zguduie Iran, în timp ce bilanțul victimelor continuă să crească.

Potrivit Ministerului iranian de Externe, diplomaților europeni le-au fost prezentate imagini video cu violențele de stradă și li s-a vorbit despre pagubele provocate de ceea ce autoritățile numesc „rebeli”. Teheranul a cerut guvernelor europene să își retragă declarațiile oficiale de susținere a protestatarilor, relatează presa de stat iraniană.

Reacția Iranului vine după ce organizația pentru drepturile omului Iran Human Rights, cu sediul în Norvegia, a anunțat că cel puțin 648 de demonstranți au fost uciși de forțele de securitate în timpul reprimării protestelor. Organizația avertizează că numărul real al victimelor ar putea fi mult mai mare.

„Comunitatea internațională are obligația de a proteja protestatarii civili de masacrele comise de Republica Islamică”, a declarat directorul organizației, Mahmood Amiry-Moghaddam.

Potrivit IHR, unele estimări indică peste 6.000 de morți, însă verificarea independentă este extrem de dificilă din cauza întreruperilor aproape totale ale internetului, impuse de autorități timp de mai multe zile.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a condamnat „violența de stat” exercitată împotriva protestatarilor iranieni.

„Condamn violența de stat îndreptată fără discriminare împotriva femeilor și bărbaților iranieni care cer cu curaj respectarea drepturilor lor”, a scris Macron pe platforma X.

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a declarat că utilizarea unei „violențe disproporționate și brutale” este „un semn de slăbiciune” al regimului iranian. La rândul său, Berlinul insistă pentru includerea Corpul Gardienilor Revoluției Islamice pe lista organizațiilor teroriste ale UE.

Ministrul britanic de Externe, Yvette Cooper, a cerut încetarea imediată a represiunilor violente. Ea a declarat că i-a transmis direct omologului său iranian, Abbas Araghchi, că Teheranul trebuie să pună capăt violenței și să respecte drepturile fundamentale.

La nivelul Uniunii Europene, un purtător de cuvânt a anunțat că Bruxelles-ul „analizează posibilitatea” introducerii unor noi sancțiuni împotriva Iranului din cauza reprimării protestelor.

Manifestațiile au început pe 28 decembrie, după închiderea Marelui Bazar din Teheran, pe fondul prăbușirii monedei naționale, rialul, la un minim istoric. Protestele s-au extins rapid în toată țara, demonstranții cerând schimbarea regimului, una dintre cele mai serioase provocări pentru teocrația iraniană de la Revoluția Islamică din 1979.

În încercarea de a-și recâștiga controlul, autoritățile iraniene au organizat luni mitinguri de amploare în sprijinul regimului. Mii de persoane s-au adunat în Piața Revoluției din Teheran, fluturând drapele naționale și participând la rugăciuni pentru victimele așa-numitelor „tulburări”.

Ayatollahul Ali Khamenei a lăudat manifestațiile pro-guvernamentale, numindu-le „un avertisment” pentru Statele Unite, pe fondul amenințărilor președintelui american Donald Trump cu o eventuală intervenție militară.

„Aceste mitinguri hotărâte au dejucat planul dușmanilor străini, pus în aplicare de mercenari interni”, a declarat liderul suprem.

Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a calificat reacția autorităților drept „un război împotriva terorismului” și a avertizat că Iranul va da un „răspuns de neuitat” în cazul unui nou atac extern.

Pe fondul escaladării crizei, președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a anunțat interzicerea accesului tuturor diplomaților și reprezentanților Iranului în clădirile Parlamentul European.

„Parlamentul European nu va contribui la legitimarea unui regim susținut prin tortură, represiune și crime”, a scris Metsola pe X.