The Telegraph: NATO rămâne calmă în fața amenințărilor lui Trump. România ar putea beneficia de relocarea trupelor americane

Aliații din NATO nu sunt, deocamdată, îngrijorați de declarațiile președintelui american Donald Trump privind o posibilă retragere a trupelor SUA din Germania, întrucât subiectul nu a fost discutat oficial în cadrul Alianței, au declarat pentru The Telegraph mai mulți oficiali familiarizați cu aceste discuții.

Reacțiile vin după ce Trump a afirmat pe platforma sa că analizează „posibila reducere” a prezenței militare americane în Germania, pe fondul tensiunilor cu Berlinul, inclusiv după declarațiile cancelarului Friedrich Merz despre conflictul cu Iranul.

Cu toate acestea, oficialii NATO susțin că nu au existat discuții în Consiliul Nord-Atlantic – principalul organism decizional al Alianței – privind o eventuală retragere, iar nici SUA, nici Germania nu au notificat formal o astfel de intenție.

Statele Unite au aproximativ 68.000 de militari staționați permanent în Europa, dintre care circa 35.000 în Germania, aceasta fiind principalul hub militar american pe continent. Alte efective importante se află în Italia și Regatul Unit.

Surse diplomatice spun că declarațiile lui Trump nu sunt percepute ca o schimbare de politică, ci mai degrabă ca o reiterare a unor poziții mai vechi, exprimate încă din primul său mandat.

Chiar și în cazul unei reduceri a trupelor, experții consideră că aceasta nu ar afecta semnificativ planurile NATO de descurajare a Rusiei, elaborate pe baza unei prezențe americane de aproximativ 60.000–70.000 de militari în Europa.

Una dintre principalele provocări pentru Statele Unite este identificarea unor locații pentru redislocarea trupelor în cazul retragerii acestora din Germania. Surse bine informate au declarat pentru The Telegraph că Groenlanda, România, Polonia și Orientul Mijlociu se numără printre posibilele destinații.

În cazul Groenlandei, Washingtonul ia în calcul o extindere semnificativă a prezenței militare pe insula arctică, pe fondul unei dispute recente cu Danemarca privind suveranitatea. Negocierile sunt în curs, iar SUA urmăresc să își consolideze poziția în mai multe baze din teritoriu.

O altă opțiune analizată este România, deși o astfel de decizie ar fi surprinzătoare, după ce Pentagonul anunța anterior retragerea a circa 700 de militari din regiune, notează publicația britanică.

În ultimele săptămâni, însă, oficialii americani au evaluat posibile măsuri împotriva unor aliați NATO considerați insuficient implicați în sprijinirea operațiunilor din Iran sau care nu și-au respectat angajamentele privind cheltuielile de apărare. În acest context, țările cu investiții mai ridicate în domeniul apărării ar putea fi avantajate.

Deși nu se află în topul cheltuielilor raportate la PIB, România și-a majorat semnificativ bugetul în ultimul deceniu și a extins baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, utilizată de forțele americane, inclusiv în contextul operațiunilor recente.

Guvernul de la București a extins, de asemenea, baza aeriană Mihail Kogălniceanu pentru a sprijini prezența trupelor americane și le-a permis utilizarea acesteia în operațiunile împotriva Iranului, consolidând astfel relațiile cu administrația Trump, notează sursa citată.

Și Polonia este considerată o posibilă destinație pentru trupele americane. Varșovia este în prezent unul dintre cei mai mari cheltuitori pentru apărare din NATO, raportat la PIB, iar găzduirea unor efective suplimentare ar consolida flancul estic al Alianței, în contextul proximității față de Rusia. SUA dispun deja de o bază de apărare antirachetă la Redzikowo.

În paralel, Washingtonul analizează consolidarea prezenței militare și în Orientul Mijlociu, în state precum Qatar, Emiratele Arabe Unite, Iordania și Arabia Saudită, care găzduiesc deja trupe americane. Aceste state au fost vizate de reacții din partea Iranului, iar o prezență militară sporită ar putea avea rol de descurajare și de garantare a respectării unui eventual armistițiu.