Now Reading: Timp de șapte ani, autoritățile au recuperat 5% din prejudiciul stabilit de justiție în urma sentințelor în cazul grupării Șor
- 01
Timp de șapte ani, autoritățile au recuperat 5% din prejudiciul stabilit de justiție în urma sentințelor în cazul grupării Șor
Timp de șapte ani, autoritățile au recuperat 5% din prejudiciul stabilit de justiție în urma sentințelor în cazul grupării Șor
Autoritățile de la Chișinău au reușit să recupereze, timp de șapte ani, de la inițierea proceselor penale, doar 5% din banii pe care justiția a decis că trebuie recuperați de la cei peste 20 de membri din rețeaua Șor condamnați definitiv. Sunt constatările făcute în urma unei anchete realizate de Europa Liberă Moldova.
Sursa citată precizează că în cele 23 de dosare penale în care au fost implicați membri ai grupării conduse de fugarul Ilan Șor finalizate cu condamnări definitive, Justiția a stabilit un prejudiciu total de 244 de milioane de lei. Această sumă ar trebui confiscată și virată Bugetului de stat.
Potrivit unor calcule făcute de Europa Liberă, în baza sentințelor judecătorești definitive și a unor răspunsuri oficiale de la autorități, până la sfârșitul lunii august, autoritățile responsabile au reușit să recupereze din această sumă 12,5 milioane de lei, adică doar 5%.
Din 2019 și până în prezent, Procuratura Generală a efectuat 93 de cauze penale ce vizează coruperea electorală, finanțarea ilegală a partidelor politice și alte infracțiuni conexe, atribuite unor persoane afiliate Partidului „Șor”, declarat ilegal în 2023. Dintre acestea, 54 au ajuns în instanță, vizând 66 de persoane, dintre care 29 dețineau funcții elective sau de conducere, inclusiv trei deputați, Marina Tauber, Alexandr Nesterovschi, Irina Lozovan, fostul bașcan al Găgăuziei, Evghenia Guțul, patru foști președinți, 17 președinți, trei vicepreședinți și un fost vicepreședinte ai oficiilor teritoriale ale formațiunii. Alte 17 dosare se află în faza de urmărire penală.
Din cele ajunse în judecată, 34 de cauze, în care sunt vizate 41 de persoane, s-au încheiat cu sentințe de condamnare, definitive sau nu, prin care s-a cerut confiscarea a peste 326 de milioane de lei. Dintre persoanele care au fost condamnate, doar cinci au ajuns să-și ispășească efectiv pedeapsa în penitenciar.
Potrivit Europa Liberă, cei mai mulți bani, 4,6 milioane de lei, au fost recuperați de la fostul bodyguard al lui Ilan Șor, Leonid Vaca, condamnat definitiv pentru finanțarea ilegală a partidului „Șansă”, o formațiune derivată din fostul partid „Șor”.
Alte aproximativ 7 milioane de lei au ajuns la buget din contul bunurilor sechestrate de Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale. Printre acești bani se numără și cei 30.000 de dolari, pe care fosta deputată Irina Lozovan și soțul ei, Pavel Gîrleanu, i-au dat mită primarului orașului Ocnița, pentru ca acesta să treacă de la Partidul Socialiștilor la Partidul „Renaștere”, considerat „succesor” al Partidului „Șor”.
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, ARBI spune că, în ultimii cinci ani, a aplicat sechestre în valoare totală de 30 de milioane de lei în cauzele penale care vizează finanțarea ilegală a partidelor politice sau fraude electorale. Suma vizează toate dosarele de acest fel, nu doar pe cele ale reprezentanților grupării Șor.
Un raport al Curții de Conturi realizat în perioada 2023-2025 arată, potrivit Europa Liberă, că, în ultimii opt ani, doar 0,6% din valoarea bunurilor pe care ARBI le pune sub sechestru ajunge efectiv la buget.
În procesul de recuperare a prejudiciilor, care are mai multe etape, sunt implicate mai multe instituții. Găsirea sumelor/bunurilor folosite în infracțiuni aparține polițiștilor sau procurorilor. ARBI este instituția care le pune sub sechestru. Confiscarea este dispusă de instanțele judecătorești, iar gestionare și vânzarea bunurilor confiscate cad în sarcina Serviciului Fiscal de Stat (SFS).
Până în iunie 2025, executarea silită a hotărârilor de confiscare specială și extinsă era atribuția executorilor judecătorești. Atunci a intrat în vigoare legea privind perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale, prin care recuperarea prejudiciilor a trecut integral în competența SFS.
Deși s-a vrut un sistem mai eficient, Curtea de Conturi a constatat că administrarea și recuperarea bunurilor provenite din infracțiuni este reglementată de legi depășite, în timp ce sistemele informatice ale instituțiilor implicate sunt defectuoase.
De pildă, dintr-un prejudiciu de 567,5 milioane de lei stabilit prin 404 acte executorii, care dateazǎ din perioada 2010-2025, la buget au ajuns doar 17 milioane. De asemenea, bunuri confiscate în valoare de 61,5 milioane de lei au fost vândute de Fisc cu reduceri de 80%, statul încasând în cele din urmă doar 11,8 milioane de lei.
