
Parlamentul a modificat procedura de selectare și numire a magistraților Curții Constituționale, instituind un nou mecanism ce include, printre altele, publicarea obligatorie a CV-urilor, verificarea integrității și consultarea publică. Noile reguli, promovate de deputații PAS drept un mecanism „mai transparent”, vin la un an după ce cinci dintre cei șase membri ai Curții au fost numiți fără un concurs public anunțat în prealabil.
Proiectul de lege elaborat de șefa Comisiei juridice a Parlamentului, Veronica Roșca, a fost votat în lectura a doua. Inițiativa a fost elaborată după un aviz al Comisiei de la Veneția și include, potrivit Parlamentului, recomandări ale experților Comisiei Europene.
Potrivit noilor prevederi, autoritatea competentă ce desemnează candidați, adică Parlamentul, Guvernul și CSM, va publica pe pagina sa web informația despre inițierea procedurii și criteriile de eligibilitate. CV-urile candidaților vor fi publicate cu cel puțin 10 zile înainte de adoptarea deciziei. În acest interval, părțile interesate vor putea prezenta informații documentate privind eligibilitatea candidaților. Decizia motivată privind rezultatul desemnării va fi, de asemenea, publicată.
În cazul expirării mandatului unui judecător, procedura de desemnare a succesorului va fi inițiată cu trei luni înainte, iar numirea noului judecător urmează să aibă loc până la expirarea mandatului celui în funcție. Modificările vizează etapele premergătoare numirii. Decizia de numire rămâne în competența autorității căreia Constituția îi atribuie această prerogativă.
Noul mecanism de transparență este instituit după ce, în vara anului 2025, autoritățile au procedat diferit la reînnoirea componenței Curții Constituționale. Cinci dintre cei șase judecători au fost numiți în iunie 2025, iar ulterior au depus jurământul. În prezent, Curtea îi are în componență pe Domnica Manole, Liuba Șova, Nicolae Roșca, Viorica Puica, Ion Malanciuc și Sergiu Litvinenco.
În iunie 2025, fostul judecător al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, critica procedura și se arăta indignat că, atunci, Guvernul și Parlamentul au anunțat public pretendenții prin comunicări pe rețelele de socializare, fără organizarea unui concurs public în forma pe care noul proiect o instituie acum. Tănase susținea că puterea politică și-a asumat direct numirile și vorbea despre riscul unei Curți „monocolore”.
„Pe rețelele de socializare, am aflat despre decizia Guvernului și Parlamentului de a reînnoi mandatele actualei componențe a Curții Constituționale. Nicio conferință de presă, nicio explicație solidă, niciun efort de a comunica transparent cu cetățenii. Doar două postări seci pe Facebook de la parlament si guvern, – ca și cum ai anunța deschiderea unei noi cafenele, nu o decizie cu impact direct asupra echilibrului constituțional al statului. (…) Măcar acum, puterea nu se mai ascunde după decoruri instituționale. Dar asta nu înseamnă că totul este în regulă”, scria Tănase în iunie 2025, după anunțarea noilor numiri.
El avertiza că o Curte Constituțională trebuie să funcționeze ca instituție de echilibru și nu ca un „bastion de cucerit” de către partidele aflate la guvernare.
Numirile din 2025 au vizat cinci dintre cele șase mandate ale Curții, după expirarea, la 16 august, a mandatelor deținute de cinci judecători. Liuba Șova, Nicolae Roșca, Domnica Manole, Sergiu Litvinenco și Ion Malanciuc, au depus jurământul în 17 august 2025, în cadrul unei sesiuni speciale a Parlamentului, la care a fost prezentă și președintele Maia Sandu.
Liuba Șova, Nicolae Roșca și Domnica Manole au mai fost anterior judecători constituționali, în timp ce fostul ministru al Justiției, fost vicepreședinte PAS Sergiu Litvinenco, și judecătorul Ion Malanciuc se află la primul mandat la Curtea Constituțională. Curtea Constituțională are șase membri: doi sunt desemnați de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii.