Ucraina cedează parțial în disputa cu Budapesta privind protecția minorităților naționale. Cinci din cele 11 cereri ale lui Orban, acceptate parțial

Guvernul Ucrainei a transmis Ungariei un proiect de lege privind politica lingvistică în educație, care răspunde parțial cerințelor formulate de Budapesta cu privire la drepturile minorității maghiare, a declarat vicepremierul ucrainean Taras Kachka, relatează Kyiv Independent.

Ungaria formulase anterior un set de 11 cereri oficiale adresate Kievului, vizând restabilirea statutului de „școală națională” pentru instituțiile de învățământ ale minorităților, posibilitatea de a susține examenele de bacalaureat în limba maghiară și dreptul de a utiliza limba maghiară în spațiul public. Budapesta acuză de mai mulți ani Ucraina de discriminarea comunității maghiare din Transcarpatia, acuzații respinse constant de autoritățile de la Kiev.

Potrivit lui Kachka, proiectul de lege înaintat include cinci dintre cele unsprezece solicitări ale Ungariei, însă oficialul nu a precizat care anume. Dacă Budapesta își exprimă acordul asupra versiunii actuale, guvernul ucrainean este pregătit să înainteze proiectul spre aprobare în Parlament și așteaptă un răspuns „în cel mai scurt timp”.

Ucraina speră ca acest pas să reactiveze dialogul în cadrul clusterului 1 și să elimine ultimul obstacol major din drumul spre deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

Vicepremierul ucrainean a mai menționat că, în aproximativ două treimi dintre cele 100 de școli cu predare în limba maghiară din Ucraina, limba principală de instruire este maghiara, iar unele discipline sunt predate în ucraineană. În restul instituțiilor, procesul educațional se desfășoară în ucraineană, cu câteva materii cheie în limba maghiară.

„Astăzi, de facto, acoperim pe deplin cererea comunității maghiare pentru un sistem educațional care să le respecte interesele”, a declarat Kachka.

Cerințele guvernului lui Viktor Orban, transmise Kievului încă din ianuarie 2024, vizează modificări ample ale legislației ucrainene privind minoritățile, în special în regiunea Transcarpatia. Printre principalele revendicări se numără:

• restabilirea statutului de „școală națională” pentru instituțiile cu predare integrală în limba maghiară;
• dreptul de a susține examenele de bacalaureat în limba maghiară;
• recunoașterea automată a localităților din Transcarpatia drept „tradițional maghiare”, indiferent de proporția populației;
• eliminarea obligativității cunoașterii limbii ucrainene pentru aleșii locali;
• posibilitatea utilizării simbolurilor și imnului Ungariei în școlile și instituțiile comunității maghiare;
• asigurarea unei forme de reprezentare politică garantată pentru minoritatea maghiară la nivel parlamentar.

Kievul a respins deja unele dintre aceste puncte, considerate neconstituționale, dar a semnalat deschidere pentru ajustări legate de educație și bilingvism.

Budapesta a amânat consultările bilaterale privind minoritățile naționale, programate în luna mai la Ujgorod. Reuniunea ar fi trebuit să marcheze începutul unui dialog regulat între cele două părți. Anularea a avut loc pe fondul unui episod de tensiune. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat destructurarea unei rețele de spionaj legate de serviciile militare ungare, acțiune urmată de expulzări reciproce de diplomați la Kiev și Budapesta.

Rezolvarea disputei privind drepturile minorităților este considerată o condiție-cheie pentru deschiderea oficială a negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană.

Deși premierul Viktor Orban a recunoscut public că Budapesta a relaxat unele formulări inițiale din lista celor 11 cereri, Ungaria continuă să blocheze pașii diplomatici până la adoptarea unor garanții clare din partea Kievului.

Ungaria a folosit în mod repetat dreptul de veto pentru a bloca inițiative europene pro-Ucraina, inclusiv adoptarea unor pachete de asistență și lansarea oficială a negocierilor de aderare. Bruxelles-ul a cerut celor două părți să găsească o formulă de compromis în cadrul „clusterului 1” al negocierilor – capitolul care include drepturile fundamentale, statul de drept și protecția minorităților naționale.