După ce și la București, și la Chișinău, a fost sărbătorită cu surle și trâmbițe dispariția limbii „moldovenești” din Ucraina, Kievul tipărește în continuare manualele de limba și literatura „moldovenească”, care vor ajunge la elevi în toamna anului 2024. Ziarul Libertatea a obținut copiile după copertele celor două manuale, datate cu anul 2023, și o parte din corespondența dintre autorii manualelor și editură.
Anatol Popescu, președintele Asociației „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa, este cel care a primit cele două coperte pe e-mail. A fost o greșeală a editurii, care dialoga cu un alt Anatol – soțul autoarei celor două manuale și președinte al Asociației Naţional-Culturale a Moldovenilor „Luceafărul” din Ucraina, notează publicația citată.
Anatol Popescu a trimis ziarului Libertatea copertele obținute, exprimându-și dezamăgirea.
„Cu părere de rău, în afară de cele două declarații oficiale de la București și Kiev, nu s-a mai întâmplat nimic. Respectiv, nu a apărut niciun act oficial al Ministerului Educației și Științei din Ucraina, al guvernului sau parlamentului ucrainean”, menționează Anatol Popescu.
Potrivit președintelui Asociației „Basarabia” din regiunea Odesa, în școlile în care mai există clase cu predare în așa-zisa limbă „moldovenească” nu au ajuns până acum niciun fel de instrucțiuni că s-ar fi schimbat ceva. Limba „moldovenească” continuă să existe în sudul Basarabiei.
„Nimeni nu a auzit despre vreo decizie a executivului ucrainean, despre care informa opinia publică cu mare fast premierul României, Marcel Ciolacu, imediat după prima ședință comună a celor două guverne din 18 octombrie”, povestește Anatol Popescu pentru Libertatea.
Directorul editurii „Svit”, Igor Melnik, a fost rugat de Anatol Popescu pe e-mail să oprească procesul de editare a acestor manuale după întâlnirile româno-ucrainene recente. Editorul a răspuns că „editura nu poate decide de una singură să tipărească sau să nu tipărească anumite cărți finanțate de stat”. Șeful editurii a confirmat că nu a primit nici o decizie a guvernului ucrainean privind renunțarea la sintagma de limbă „moldovenească” în educație.
Potrivit lui Anatol Popescu, la Kiev se dorește o „expirare” a subiectului în mass-media și o trecere la capitolul „neimportante” în relațiile dintre statele implicate în acest subiect. „Ucraina a luat decizia să se ghideze după principiul cu cât mai târziu – cu atât mai bine în privința solicitării Bucureștiului”, consideră președintele Asociației „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa.
„Consiliului Național al Românilor din Ucraina chiar a înaintat un memoriu autorităților ucrainene, pe 10 noiembrie, exact la o lună de la declarația semnată de președinții României și Ucrainei la București, în semn de protest față de inacțiunea Kievului la acest capitol”, arată Popescu.
Aproximativ o lună în urmă, la finalul şedinţei comune ale guvernelor României şi Ucrainei, autorităţile de la Kiev s-au angajat să soluționeze urgent problema distincției artificiale dintre limbile română și „moldovenească” prin „implementarea unor măsuri practice adecvate, cu respectarea tuturor aspectelor juridice”.
Măsura a fost adoptată în contextul obligaţiei îndeplinirii de către Ucraina a criteriilor de aderare la Uniunea Europeană, unul dintre criterii referindu-se şi la drepturile minorităţilor naţionale.
