UE ar putea interzice exportul de console PlayStation și Xbox în Rusia pentru a împiedica utilizarea lor în controlul dronelor

Uniunea Europeană analizează posibilitatea de a interzice exportul de console de jocuri video, precum Sony PlayStation și Microsoft Xbox, în Rusia. Măsura ar putea fi inclusă într-un nou pachet de sancțiuni planificat pentru 24 februarie, data care marchează trei ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, transmite Financial Times.

Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă, Kaja Kallas, a declarat că această interdicție urmărește să limiteze capacitatea Rusiei de a utiliza consolele pentru a controla dronele trimise în Ucraina.

„Analizăm toate tipurile de produse care ajută Rusia să continue acest război pentru a le include pe lista sancțiunilor, inclusiv consolele de jocuri video, deoarece, aparent, acestea sunt folosite pentru operarea dronelor,” a explicat Kallas.

În contextul sancțiunilor occidentale care au restricționat accesul Rusiei la componente militare și electronice, Moscova a fost nevoită să improvizeze. Potrivit serviciilor de informații occidentale și ucrainene, Rusia a utilizat semiconductori din aparate electrocasnice, cum ar fi frigiderele, pentru producția de rachete și drone.

Deși cei trei mari producători de console – Microsoft, Sony și Nintendo – au încetat vânzările directe în Rusia încă din martie 2022, noua interdicție ar viza comercianții din UE care exportă console în Rusia, inclusiv prin intermediul piețelor de produse second-hand.

În 2024, China a devenit principalul furnizor de console pentru Rusia, cu exporturi de peste 120 de milioane de dolari, în creștere semnificativă față de 2022, când valoarea acestora era sub 30 de milioane de dolari.

Pe lângă console, noul pachet de sancțiuni ar include și interdicții pentru produse chimice utilizate în industria militară rusă, precum și restricții asupra importurilor de gaz natural lichefiat (GNL). Deși UE a interzis majoritatea importurilor de petrol și gaz prin conducte din Rusia, achizițiile de GNL rusesc au atins un nivel record în 2024.

Adoptarea noilor sancțiuni necesită aprobarea unanimă a celor 27 de state membre ale UE, însă unele măsuri anterioare au întâmpinat rezistență din partea Ungariei, care a amenințat cu veto-uri în trecut.