
Uniunea Europeană se opune reluării livrărilor de gaze rusești prin conductele Nord Stream, în pofida discuțiilor dintre Statele Unite și Rusia privind relansarea proiectului în cadrul unui eventual acord de pace. Poziția Bruxellesului a provocat o reacție dură din partea Kremlinului.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Paula Pinho, a declarat că Uniunea Europeană nu intenționează să revină la dependența energetică de Rusia, subliniind că Moscova a folosit în trecut livrările de gaze drept instrument de presiune politică și economică.
„Cunoaștem prea bine costurile ascunse ale dependenței de Rusia pentru achiziționarea combustibililor fosili. Aceștia au fost transformați într-o armă, iar noi am plătit prețul și nu vom uita acest lucru”, a afirmat reprezentantul Comisiei Europene.
Oficialul a reiterat angajamentul Bruxellesului de a elimina treptat importurile de gaze rusești până în 2027, precizând că legislația europeană în acest domeniu rămâne în vigoare, indiferent de evoluția negocierilor privind războiul din Ucraina.
Kremlinul a criticat poziția Uniunii Europene. Comentând declarațiile reprezentanților Comisiei Europene, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a îndemnat Bruxellesul să evite folosirea cuvântului „niciodată” atunci când vorbește despre posibilitatea reluării importurilor de gaze din Rusia.
„Nu cred că este o poziție înțeleaptă”, a declarat Peskov pentru publicația rusă Izvestia.
Potrivit acestuia, prosperitatea și competitivitatea economiei europene s-au bazat în mare măsură pe resursele energetice ieftine provenite din Rusia, în special pe gazele naturale livrate prin conducte.
„Acum își taie singuri craca de sub picioare”, a afirmat reprezentantul Kremlinului, susținând că renunțarea la gazele rusești afectează competitivitatea industriei europene.
Peskov a subliniat că, în relațiile dintre state, nu ar trebui formulate angajamente definitive privind excluderea unei eventuale cooperări economice.
El a mai susținut că economia europeană traversează o perioadă de stagnare, iar populația și întreprinderile din unele state membre sunt nevoite să suporte consecințele creșterii costurilor energetice.
Declarațiile vin în contextul informațiilor privind negocierile dintre Washington și Moscova pentru relansarea gazoductelor Nord Stream.
Reprezentanții celor două administrații, Kirill Dmitriev și Jared Kushner, au discutat anterior posibilitatea repunerii în funcțiune a infrastructurii energetice, inclusiv cu participarea unui investitor american.
Relansarea proiectului ar fi fost analizată ca parte a unui eventual acord de pace privind războiul din Ucraina. Totuși, chiar și unii oficiali americani implicați în discuții ar fi recunoscut că repunerea în funcțiune a gazoductelor avariate este puțin probabilă pe termen mediu.
Nord Stream 1, construit între 2010 și 2012, lega Rusia de Germania prin Marea Baltică și a reprezentat una dintre principalele rute de aprovizionare a Europei cu gaze rusești. Nord Stream 2 a fost finalizat în 2021, însă nu a primit niciodată autorizația necesară pentru începerea livrărilor comerciale.
În septembrie 2022, trei dintre cele patru conducte ale sistemului Nord Stream au fost grav avariate în urma unor explozii produse în apropierea insulei daneze Bornholm, în Marea Baltică. Incidentul a făcut obiectul unor anchete internaționale privind un posibil act de sabotaj.