UE și Marea Britanie sancționează structuri ale FSB pentru atacuri cibernetice. Franța și Germania convoacă ambasadorii Rusiei

Uniunea Europeană a adoptat un nou pachet de sancțiuni împotriva unor persoane și organizații acuzate de implicare în atacuri cibernetice atribuite Rusiei. Totodată, Franța și Germania au decis să convoace ambasadorii ruși pentru a cere explicații privind o amplă campanie de spionaj și sabotaj informatic desfășurată împotriva statelor europene.

Consiliul UE a anunțat sancțiuni împotriva a nouă persoane și a patru entități asociate Rusiei, pe care le consideră responsabile pentru activități cibernetice ostile.

Potrivit Bruxellesului, în centrul acuzațiilor se află Centrul 16 al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), despre care se afirmă că coordonează mai multe grupări de hackeri, inclusiv cunoscuta grupare Turla.

„FSB desfășoară de ani de zile activități cibernetice malițioase care vizează Uniunea Europeană, statele sale membre și partenerii internaționali, inclusiv Ucraina. Acestea includ infiltrarea rețelelor guvernamentale și sabotarea infrastructurii critice”, se arată în comunicatul Consiliului UE.

Potrivit autorităților europene, atacurile au vizat instituții și infrastructură din Franța, Germania, Polonia, Țările de Jos, Austria, Slovacia, România, Finlanda și Cipru.

În Franța, autoritățile susțin că Centrul 16 al FSB desfășoară activități de spionaj cibernetic împotriva instituțiilor strategice încă din 2010, iar din 2025 ar fi vizat și industria de apărare. În Polonia, aceeași structură este acuzată de atacuri asupra infrastructurii critice, inclusiv asupra centralelor termoenergetice.

Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a anunțat că ambasadorul Rusiei la Paris va fi convocat pentru explicații privind ceea ce a numit o „campanie cibernetică de amploare” desfășurată de Moscova.

„Vom impune sancțiuni împotriva a nouă persoane și patru entități responsabile de această campanie cibernetică organizată de serviciul de securitate FSB”, a declarat Barrot.

Și Germania a convocat ambasadorul rus la Berlin, Ministerul german de Externe afirmând că atacurile cibernetice împotriva Germaniei, a statelor UE și a Ucrainei sunt „inacceptabile”.

În paralel, Marea Britanie a extins propriul regim de sancțiuni, adăugând pe listă 24 de persoane și entități despre care susține că sunt implicate în operațiuni cibernetice și hibride coordonate de serviciile militare de informații ruse.

România a condamnat, la rândul său, activitățile cibernetice ostile atribuite unor grupări controlate de FSB. Președintele Nicușor Dan a declarat că operațiunile au vizat state membre ale Uniunii Europene, aliați NATO și partenerii acestora, inclusiv România.

„România condamnă ferm activitățile cibernetice ostile desfășurate de grupări controlate de Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse, care au vizat state membre ale Uniunii Europene, aliați NATO și partenerii acestora, inclusiv țara noastră”, a transmis șeful statului.

Potrivit lui Nicușor Dan, atacurile asupra instituțiilor publice, infrastructurii critice și informațiilor sensibile sunt inacceptabile și fac parte dintr-o campanie hibridă mai amplă.

„Ele sunt menite să submineze stabilitatea democrațiilor noastre, să alimenteze diviziunile în societate și între aliați și să testeze coeziunea Uniunii Europene și a NATO”, a afirmat președintele României.

Nicușor Dan a adăugat că România va continua să colaboreze cu aliații și partenerii săi pentru consolidarea securității cibernetice și pentru apărarea valorilor, securității și unității comunității euroatlantice.

Bruxellesul susține că Rusia folosește o rețea formată din servicii de informații, grupări de hackeri, activiști cibernetici și companii private pentru a desfășura atacuri informatice împotriva statelor occidentale și că va continua să coordoneze răspunsul cu NATO, Marea Britanie și alți parteneri internaționali.