Now Reading: UE va menține interdicția privind noi foraje de petrol și gaze în Arctica, în ciuda presiunilor Norvegiei
- 01
UE va menține interdicția privind noi foraje de petrol și gaze în Arctica, în ciuda presiunilor Norvegiei
UE va menține interdicția privind noi foraje de petrol și gaze în Arctica, în ciuda presiunilor Norvegiei
Comisia Europeană intenționează să mențină poziția împotriva deschiderii unor noi proiecte de explorare și foraj pentru petrol și gaze în Arctica, în pofida presiunilor exercitate de Norvegia, unul dintre principalii furnizori de energie ai Uniunii Europene. Poziția va fi inclusă în strategia arctică revizuită a UE, care urmează să fie prezentată pe 20 octombrie, relatează Euronews.
Un reprezentant al Comisiei Europene a declarat că abordarea Bruxellesului privind moratoriul nu se va modifica.
„Politica noastră urmărește combaterea schimbărilor climatice și a degradării mediului, precum și sprijinirea dezvoltării economice durabile”, a precizat oficialul european.
Comisia consideră că dezvoltarea unor noi zăcăminte de combustibili fosili în Arctica nu este compatibilă cu obiectivele climatice ale Uniunii. Interdicția ar urma însă să rămână, cel mai probabil, un angajament politic fără caracter juridic obligatoriu, ceea ce ar evita o confruntare directă cu Norvegia.
Oslo susține că explorarea gazelor în regiunea arctică reprezintă o garanție suplimentară pentru securitatea energetică a Europei. Ministrul norvegian al Energiei, Terje Aasland, a afirmat recent că menținerea activităților în Marea Barents este atât în interesul Norvegiei, cât și al Europei, pe fondul instabilității de pe piețele energetice mondiale.
Norvegia a transmis, de asemenea, că va continua activitățile de foraj în Arctica indiferent de poziția Bruxellesului.
Disputa intervine într-un moment în care Norvegia joacă un rol important în aprovizionarea energetică a UE, după reducerea drastică a livrărilor de gaze rusești către piața europeană.
Potrivit datelor citate de Euronews, Norvegia a asigurat 54,4% din importurile europene vizate în perioada ianuarie-iunie 2026, față de 52,1% în aceeași perioadă a anului precedent.
Organizațiile de mediu contestă însă argumentul potrivit căruia noile proiecte arctice sunt necesare pentru securitatea energetică a Europei. WWF Norway susține că gazele provenite în prezent din zona arctică reprezintă doar aproximativ 1,4% din importurile de gaze ale UE, iar producția unor noi proiecte majore din Marea Barents nu ar urma să ajungă pe piață înainte de 2045.
Organizația estimează, de asemenea, că cererea UE pentru gaze fosile ar putea scădea de la aproximativ 329 de miliarde de metri cubi în 2024 la circa 85 de miliarde de metri cubi în 2040, într-un scenariu compatibil cu obiectivele europene de reducere a emisiilor.
Problema exploatării resurselor energetice din Nord a fost probabil abordată și în cadrul Summitului Arctic desfășurat pe 13 și 14 septembrie în Finlanda, unde liderii europeni au discutat despre importanța strategică tot mai mare a regiunii.
Premierul finlandez Petteri Orpo a declarat că securitatea în Arctica trebuie privită într-un sens larg, care să includă nu doar componenta militară, ci și energia, infrastructura, mineralele critice, rutele comerciale și siguranța lanțurilor de aprovizionare.
În paralel, Comisia Europeană a anunțat pe 7 septembrie investiții de 200 de milioane de euro pentru Groenlanda, inclusiv pentru producerea și stocarea energiei cu emisii reduse și pentru dezvoltarea unor tehnologii adaptate condițiilor arctice.
