Norvegia sfidează interdicția UE privind forajele în Arctica și renunță la rolul de „baterie verde a Europei”: „A fost o idee greșită”

Norvegia va continua să dezvolte resursele de petrol și gaze din Marea Barents, indiferent dacă Uniunea Europeană își menține sprijinul pentru un moratoriu asupra noilor proiecte de hidrocarburi în regiunea arctică, a declarat ministrul norvegian al Energiei, Terje Aasland, într-un interviu pentru Reuters.

După invazia Rusiei în Ucraina din 2022, Norvegia a devenit cel mai mare furnizor de gaze naturale al Europei, acoperind aproximativ 30% din cererea de gaze a Uniunii Europene și Marii Britanii.

Producția de gaze a Norvegiei s-a apropiat anul trecut de niveluri record, în timp ce producția de petrol a atins cel mai ridicat nivel din 2009. Prognozele oficiale arată însă că producția ar putea începe să scadă puternic după 2030 dacă nu vor fi descoperite și dezvoltate noi zăcăminte.

„În actualul context geopolitic și de securitate și ținând cont de situația resurselor, cred că menținerea activității în Marea Barents servește atât intereselor Norvegiei, cât și celor europene”, a declarat Aasland înaintea conferinței energetice ONS de la Stavanger.

Guvernul de la Oslo își propune să mențină producția și exporturile de petrol și gaze aproximativ la nivelurile actuale cel puțin până în 2035, iar exploatarea resurselor din Marea Barents va avea un rol important în atingerea acestui obiectiv.

„Dacă Norvegia trebuie să rămână un furnizor pe termen lung de petrol și gaze pentru Europa, atunci Arctica trebuie să facă parte din această discuție”, a spus ministrul.

Uniunea Europeană susține în prezent interzicerea noilor foraje în Arctica din motive de mediu, însă Bruxellesul analizează posibilitatea revizuirii acestei poziții pe fondul preocupărilor tot mai mari privind securitatea energetică.

Norvegia argumentează că sectoarele Mării Barents deschise activităților petroliere sunt lipsite de gheață, într-o situație comparabilă cu cea din Marea Nordului, ceea ce, în opinia Oslo, reduce unele dintre riscurile de mediu asociate exploatărilor din zonele arctice.

Aasland a subliniat însă că, indiferent de poziția finală a UE, Norvegia are dreptul suveran de a-și exploata resursele.

„Noi vom dezvolta aceste zone, iar apoi va fi decizia UE dacă dorește să impună un moratoriu asupra cumpărării acelui gaz sau petrol”, a declarat ministrul.

Petrolul extras în Arctica ar putea fi vândut pe piețele globale, iar gazele naturale ar putea fi exportate sub formă de gaz natural lichefiat prin terminalul LNG Melkoya, din apropiere de Hammerfest.

Șeful Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, a îndemnat recent Uniunea Europeană să-și reconsidere opoziția față de noi proiecte petroliere și gaziere în Arctica, argumentând că aceste resurse ar putea deveni necesare pentru securitatea energetică pe termen lung.

Criticii susțin însă că dezvoltarea unor noi proiecte în Arctica ar necesita mulți ani și nu ar rezolva problemele energetice imediate ale Europei.

În același interviu, Aasland a declarat că Norvegia nu mai consideră realistă ideea de a deveni „bateria verde a Europei”. Țara produce în majoritatea anilor un surplus de energie regenerabilă, în special hidroenergie, pe care îl exportă către Europa prin cabluri submarine.

„A fost o idee greșită”, a afirmat ministrul, explicând că Norvegia nu poate echilibra singură piața europeană de energie electrică.

Integrarea mai profundă cu piața europeană a făcut, în același timp, ca Norvegia să fie mai expusă fluctuațiilor de preț de pe continent, fapt care a generat nemulțumiri interne.

Aasland a precizat că Oslo nu intenționează să construiască noi interconectoare de electricitate, dar va continua cooperarea strânsă cu Europa în domeniul energetic.

El a cerut statelor europene să-și consolideze sursele stabile de producție a electricității, în contextul închiderii centralelor pe cărbune și nucleare și al investițiilor insuficiente în noi capacități pe gaze.