O zi fatidică pentru români, transformată în sărbătoare de politicienii nostalgici după „eliberatorii sovietici”

La 82 de ani de la Operațiunea „Iași-Chișinău”, o parte dintre politicienii de la Chișinău continuă să prezinte revenirea Armatei Roșii în Basarabia drept un act de „eliberare”, preluând aproape fără modificări narațiunea propagandistică sovietică. Pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului, însă, august 1944 marchează începutul unei noi ocupații sovietice și al instaurării unui regim comunist totalitar, după ani de război și crime comise de regimurile nazist și sovietic.

În loc să fie un moment de comemorare a victimelor celui de-al Doilea Război Mondial și de condamnare a totalitarismului, data de 24 august este transformată de politicieni nostalgici după URSS într-o ocazie de sărbătoare și de elogiere a Armatei Roșii. Printre cei care perpetuează această narațiune se numără Partidul Comuniștilor și formațiunea fostului bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah.

Comuniștii au transmis un mesaj în care îi felicită pe cetățeni cu ocazia „Zilei eliberării Moldovei de sub ocupația cotropitorilor germano-fasciști și români”, reluând astfel teza potrivit căreia Basarabia ar fi fost „eliberată” de România prin ofensiva sovietică din august 1944.

„Astăzi, la zeci de ani distanță, este deosebit de important să ne amintim: pacea, libertatea și dreptul unui popor de a-și decide singur viitorul nu sunt oferite pentru totdeauna – ele trebuie protejate”, se arată în mesajul Partidului Comuniștilor.

Un mesaj similar a fost transmis de fostul bașcan Irina Vlah, care a calificat Operațiunea „Iași-Chișinău” drept „una dintre cele mai importante etape în înfrângerea fascismului”.

„Este o parte a istoriei noastre de care suntem mândri și care nu poate fi schimbată în funcție de interesele politice de moment”, a scris Vlah, felicitând cetățenii cu „Ziua Eliberării”.

Amintim că acum 82 de ani, în august 1944, se încheia una dintre cele mai sângeroase ofensive a sovieticilor din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Operațiunea „Iași-Chișinău”, care a fost un punct de cotitură în istoria românilor cu consecințe dure, s-a soldat cu a doua ocupare sovietică a Basarabiei, prin ruperea, din nou, de la România, a teritoriului dintre Prut și Nistru, unde Armata Roșie a ocupat principalele instituții de stat și militare, instalând un regim comunist totalitar ce a durat 47 de ani.

Operațiunea a schimbat și raportul de forțe în această regiune a Europei. În urma acelei bătălii, la București, mareșalul Ion Antonescu este arestat pe 23 august, iar România încetează colaborarea cu Axa și trece de partea Aliaţilor. 

Pregătirile pentru operațiunea Iași-Chișinău au început cu mult înainte de luna august. De exemplu, încă în martie 1944, trupele sovietice au trecut Nistrul și au ocupat oraşul Soroca, care pentru câteva luni a fost capitala RSSM.

Odată cu terminarea operațiunilor militare, în Chișinău a revenit administrația sovietică. Astfel, doar în primele zile de după aceasta, aproximativ 150 de mii de bărbați din Basarabia au fost mobilizați și trimiși să lupte pe cele mai grele segmente ale frontului. Aproximativ 50 000 din ei nu s-au mai întors acasă. Potrivit istoricilor, acești oameni nu aveau pregătire militară suficientă pentru că erau luați în grabă, de la casele lor.

Unul dintre scopurile frontului a fost trecerea Prutului și înaintarea spre Ploiești, prin lipsirea Germaniei nazistă de principala sursă de petrol. Pe de altă parte, conducerea României înțelegea că pierde războiul și încerca să găsească o soluție demnă de a ieși din această confruntare. Operațiunea din vara anului 1944 a schimbat cursul războiului și a apropiat victoria Aliaților.

La București, ziua de 23 august a reprezentat și lovitura de stat, atunci când Regele Mihai I a decis demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, prim-ministrul României și Conducătorul Statului. Ion Antonescu a fost închis împreună cu alți apropiați într-o încăpere în spatele Palatului Regal de la București. Mai târziu, când aramata sovietică a intrat în București, gărzile comuniste l-au predat sovieticilor, unde a fost ținut prizonier în URSS pentru un an jumătate. Ulterior, mareșalul a fost condamnat la moarte și executat în iunie 1946, lângă închisoarea Jilava.

După demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, România a ieșit din alianța cu Axa și a declarat încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaților. Tot atunci a declarat război Germaniei și Ungariei.

Acest lucru a permis recuperarea Ardealului de Nord, dar nu a lăsat nici o iluzie în ce privește soarta teritoriilor anexate de sovietici, Basarabia, Nordul Bucovinei și ținutul Herța. URSS, un stat totalitar, era în alianță cu marile puteri mondiale, Statele Unite și Marea Britanie.