
Proiectul de reformă fiscală promovat de Guvern nu ține cont de realitățile socio-economice ale Republicii Moldova, unde 31% din populație trăiește în sărăcie absolută. Opinia aparține deputatului Partidului Nostru, Constantin Cuiumju, membru al Comisiei economie, buget și finanțe din Parlamentul de la Chișinău.
Potrivit parlamentarului, modelul estonian de impozitare, care a stat la baza proiectului, scutește companiile de plata impozitului pe profit dacă nu distribuie dividende. Însă, această măsură ar permite entităților cu profituri record, precum sectorul bancar, să evite contribuțiile bugetare esențiale pentru proiecte sociale și de infrastructură.
Constantin Cuiumju a prezentat date care arată sectorul bancar al Republicii Moldova a înregistrat în 2025 aproape 5 miliarde de lei profit net, un record absolut, în timp ce contribuția la buget de 12% reprezintă aproximativ 600 milioane de lei anual.
„Bani din care se plătesc pensii, medicamente, drumuri. Dar, conform noii legi, impozitul pe profit devine zero, dacă nu distribui dividende”, a declarat Constantin Cuiumju.
Potrivit deputatului, majoritatea statelor europene au introdus impozite speciale pe profiturile excesive din sistemul financiar-bancar. Spre exemplu, Cehia aplică o cotă de 60%, Italia 40%, iar România există un impozit permanent. Moldova este singura din regiune care merge în direcție opusă.
„Acum, despre modelul pe care îl copiem: Estonia l-a introdus în anul 2000, acum 25 de ani. Și ce arată statistica? De atunci, Estonia a pierdut 18% din populație. Numărul nașterilor a scăzut cu peste 30%. Un sfert de secol de model estonian și oamenii tot pleacă”, a adăugat parlamentarul.
El a criticat și intenția Guvernului de a unifica cota TVA la 20%, eliminând facilitățile pentru alimentele de bază. Acest lucru poate afecta agricultura, producătorii locali și, în final, consumatorii. Asta în timp ce în țări precum Belgia, Franța sau România, cotele reduse sunt menținute pentru a susține securitatea alimentară.
De asemenea, Cuiumju a menționat că proiectul introduce impozitarea donațiilor bănești, cu excepția celor între rudele de gradul întâi, calificând întreaga reformă drept o inițiativă care ignoră nevoile cetățenilor vulnerabili.
„Într-o țară în care unul din trei cetățeni trăiește în sărăcie, prioritatea trebuie să fie protejarea oamenilor, susținerea producătorilor locali și crearea unor reguli corecte pentru toți. Reforma fiscală trebuie să lucreze pentru întreaga societate, nu doar pentru cei care își permit să nu simtă efectele ei”, a conchis deputatul Partidului Nostru.