
Fostul șef al Centrului de Implementare a Reformelor din cadrul Guvernului, Iurie Ciocan consideră că succesul reformei APL depinde nu de cum va arăta „harta”, ci de modul în care va fi organizată și gestionată administrația locală în noile condiții.
Într-o emisiune la Realitatea Live, el a atras atenția că observ[ o preocupare excesivă pentru delimitările geografice, în detrimentul mecanismelor administrative.
„Mulți deputați cu care comunic, dar și primari și președinți de raioane, vorbesc despre hartă. Dar, până la urmă, ce importanță are această hartă? Harta o vom desena. Importantă nu este atât componenta teritorială a reformei, cât cea administrativă. Când vorbim despre reformă teritorial-administrativă, de fapt vorbim despre două reforme distincte”, a menționat Iurie Ciocan.
În opinia sa, comasarea localităților sau a raioanelor, fie voluntară, fie obligatorie, reprezintă doar o parte a procesului.
„Harta înseamnă să unim sate, să le amalgamăm, voluntar sau obligatoriu, să unim raioane. Dar cum rezolvăm problema primarului ales pentru patru sau cinci sate? Sau a conducerii unui raion extins la patru raioane? Cum îi asigurăm toate condițiile necesare pentru a dezvolta unitatea administrativ-teritorială nou creată? Aici trebuie pus accentul principal”, a adăugat Iurie Ciocan.
Precizăm că reforma administrativ-teritorială implementată de guvernarea PAS se concentrează în principal pe amalgamarea voluntară a localităților, proces prin care satele și orașele mici sunt încurajate să fuzioneze pentru a crea unități administrative mai puternice și sustenabile economic. Obiectivul invocat formal este eficientizarea cheltuielilor publice și îmbunătățirea calității serviciilor prin reducerea fragmentării excesive.
Deși guvernarea a promovat intens „amalgamarea voluntară”, până la sfârșitul anului 2025, doar un număr infim de localități au finalizat procedurile juridice de unificare. Barierele majore identificate de experții de la Expert-Grup și primari includ lipsa unei descentralizări fiscale reale și îngrijorarea cetățenilor că satele lor vor fi marginalizate sau vor rămâne fără servicii de bază prin închiderea școlilor sau a centrelor culturale.
Și Congresul Autorităților Locale (CALM) avertizează că, fără resurse financiare proprii solide, primăriile amalgamate rămân dependente de bugetul de stat, existând riscul ca procesul să devină unul „normativ”, dacă metoda voluntară eșuează.